Preşedintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuş, se plânge că Fiscul are o structură de personal îmbătrânită, care în pandemie a intrat în letargie.
Heiuş a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că numărul total de posturi alocat ANAF este de aproximativ 22.000.
“Numărul de personal sau numărul total de posturi care este alocat ANAF este de 22.244, dar doar jumătate din aceştia, 11.504 mai exact, sunt funcţionari care lucrează în inspecţie sau în colectare. Restul asigură o groază de alte servicii şi de alte activităţi.
De asemenea, veţi constata şi am constatat şi eu că avem o medie lunară de posturi neocupate cam de 2.500. Deci peste zece la sută din posturile care sunt alocate sunt neocupate”, a explicat preşedintele ANAF.
El a precizat că ANAF-ul are o structură de personal îmbătrânită.
“La fel, un lucru care m-a pus pe gânduri şi dacă o să vedeţi structura pe vârstă, 40 la sută din angajaţii ANAF-ului sunt peste 50 de ani şi să nu uităm să majoritatea celor care lucrează în ANAF sunt femei.
45 la sută sunt cu vârsta între 41 şi 50 de ani şi doar 15 la sută cu vârsta între 20 şi 40 de ani.
De cinci ani nu s-au mai organizat concursuri. În luna iunie vom demara primul concurs. Sunt 260 de posturi. Pornim de la un lucru şi de la o realitate. ANAF-ul are o structură de personal îmbătrânită”, a precizat Lucian Ovidiu Heiuş.
Cum se va organiza concursul de angajare
El a menţionat că subiectele pentru cei care doresc să se angajeze la ANAF vor fi extrase după un program informatic înaintea examenului.
“Pentru a asigura o recrutare cât mai corectă, pentru a ajunge cei mai buni oameni într-adevăr să lucreze în Fisc pentru prima dată în istoria ANAF-ului, subiectele care vor fi puse şi la care vor trebuie să răspundă cei care vor dori să se angajeze la ANAF vor fi extrase după un program informatic înaintea examenului. Vor fi puse pe site-ul ANAF-ului 100 de subiecte, dau un exemplu, din cele 100 de subiecte care corespund bibliografiei puse la dispoziţie, printr-un program informatic pus la dispoziţie de către Agenţia Funcţionarilor Publici, cu maximum o oră înaintea demarării sau după ce concurenţii intră în sală, vor fi extrase subiectele, vor fi puse la dispoziţia lor şi cei mai buni să vină alături de noi”, a transmis preşedintele ANAF.
Digitalizarea ANAF
El a mai anunţat cum va acţiona pentru digitalizarea instituţiei.
“Trebuie să realizăm o dotare şi o tehnică de calcul performantă, programele informatice pe care le vom implementa trebuie să funcţioneze perfect, dar în acelaşi timp trebuie să avem grijă ca personalul care lucrează să fie bine instruit. Ce contează că ai cel mai bun calculator, cel mai bun program, dacă omul care stă în spatele computerului nu ştie ce să facă cu el, nu am realizat nimic”, a adăugat Lucian Ovidiu Heiuş.
Nu sunt destui bani
Pe de altă parte, şeful ANAF susţine că instituţia e subfinanţată, menţionând că trebuie asigurate resurse pentru a fi obţinute şi rezultate.
El a precizat că cei doi ani de pandemie au dus funcţionarul ANAF într-o letargie.
"Am constatat, din păcate, că ANAF-ul a fost în continuare subfinanţat. Şi aici este o problemă. Trebuie să asiguri şi resurse pentru ca să poţi să obţii şi rezultatele pe care le ai.
Avem aceleaşi probleme legate de dotarea cu tehnică de calcul, dar care cred că este în toată administraţia din România, nu cred că este doar în cadrul ANAF-ului.
Îmi spuneau colegii de cei doi ani de pandemie în care s-a muncit altfel. A dus cumva funcţionarul din ANAF într-o anumită stare, într-o letargie să o numim, şi aici trebuie să acţionăm foarte ferm pentru ca oamenii să îşi reintre în activitatea şi în modul de dinainte de pandemie şi să începem să acţionăm cât mai ferm în recuperarea creanţelor bugetare”, a afirmat Lucian Ovidiu Heiuş.
12 miliarde de lei diferenţă între declarat şi colectat
El a precizat că diferenţa între ceea ce s-a declarat şi ce s-a achitat este de aproximativ 12 miliarde de lei. Şi asta doar în primele 4 luni din 2022.
Gradul de conformare la declarare depăşeşte 95%, dar gradul de conformare la plată este de 87 la sută.
“Şi de aici apare această diferenţă între ceea ce omul declară, îşi asumă că trebuie să plătească, dar nu reuşeşte să achite. 12 miliarde în 4 luni este o sumă care implică nişte semne de întrebare şi acolo trebuie să facem nişte verificări atente să ne îndreptăm să vedem ce se întâmplă. Cum putem vedea asta? Efectiv discutând cu agentul economic. Te uiţi şi vezi cine a declarat 100 de lei şi a plătit doar 60, o să trimit inspectorii de la colectare, nu de la inspecţia fiscală, să vadă, să discute cu omul respectiv”, a transmis Lucian Ovidiu Heiuş.