Bruxellesul intenţionează să-şi amâne decizia cu privire la posibilitatea Caselor britanice de compensare să continue să opereze tranzacţii în euro de la clienţii lor din Uniunea Europeană (UE), în urma planului Londrei de a revizui Acordul Brexitului, a declarat luni o sursă din industria instrumentelor financiare derivate pentru Reuters, citată de News.ro.
UE a acordat regatului, după divorţul de la sfârşitul lui ianuarie, un acces temporar la compensarea în euro a produselor derivate, cu scopul de a evita perturbări majore pe pieţele financiare.
Casele de compensare - care asigură reglarea tranzacţiilor între fiecare dintre părţi - au devenit tot mai importante din cauza crizei financiare.
Una dintre fialele London Stock Exchange, LCH, este un actor dominant în compensarea instrumentelor financiare derivate, denonimate în euro.
Comisia Europeană (CE) urma, iniţial, să ia în cursul acestei săptămâni o decizie cu privire la compensarea în euro, însă luarea deciziei a fost amânată la sfârşitul lunii, a anunţat o sursă, evocând o reuniune, la sfârşitul săptămânii trecute, între actori din această industrie şi un oficial european.
Contactată de Reuters, Comisia nu a comentat.
Potrivit sursei citate, această amânare are legătură cu voinţa Guvernului lui Boris Johnson de a reveni asupra Acordului retragerii regatului din Uniune.
În lipsa unui acces legal în UE, LCH ar fi nevoită să le acorde un termen de trei luni clienţilor săi din UE pentru a-şi muta poziţiile financiare în afara regatului.
Boris Johnson invocă apărarea integrităţii Regatului Unit
De cealaltă parte, confruntat cu o frondă în propria sa tabără, prim-ministrul britanic Boris Johnson a invocat luni apărarea integrităţii Regatului Unit pentru a apăra controversatul său proiect de lege care revine asupra unor angajamente asumate în cadrul acordului de Brexit, relatează AFP, cittaă de Agerpres.
În faţa Camerei Comunelor, şeful guvernului conservator a spus că textul propus este "esenţial pentru menţinerea integrităţii politice şi economice a Regatului Unit".
Boris Johnson a acuzat Uniunea Europeană că ameninţă să creeze "o frontieră vamală în propria noastră ţară" între Marea Britanie şi provincia Irlanda de Nord. Proiectul său de lege reprezintă "o plasă de siguranţă", "o poliţă de asigurare" de care speră să nu se folosească niciodată, a spus el.
"Niciun premier britanic, niciun guvern, niciun parlament nu ar putea accepta" astfel de condiţii, a argumentat el, răspunzând criticilor formulate de cei cinci predecesori ai săi.
Conform chiar mărturisirii guvernului, acest proiect de lege încalcă dreptul internaţional "de o manieră foarte precisă şi limitată", contrazicând anumite părţi ale acordului de ieşire din UE pe care Londra s-a angajat să le respecte în urmă cu mai puţin de un an, în special dispoziţiile vamale pentru Irlanda de Nord.
Cerând retragerea dispoziţiilor controversate cel târziu până la sfârşitul lunii, Bruxellesul a ameninţat că va introduce o acţiune în justiţie şi a menţionat că vede în acestea o lovitură dată "încrederii" reciproce într-un moment în care cele două părţi nu mai au decât câteva săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb şi de a evita o ruptură brutală şi perceperea de taxe vamale de la 1 ianuarie 2021. Această dată corespunde cu încheierea perioadei de tranziţie de după divorţul de la 31 ianuarie.
Chiar dacă Boris Johnson dispune de o largă majoritate care face puţin probabilă o respingere a textului în primul vot de luni seară, deputaţii rebeli ar putea avea în zilele următoare o susţinere decisivă pentru un amendament prezentat de deputatul Robert Neill, care limitează puterile guvernului privind orice atingere care ar putea fi adusă acordului de Brexit, comentează France Presse.
Rebeliunea în rândul conservatorilor s-a amplificat luni odată cu criticile lui Geoffrey Cox, fost consilier juridic al guvernului favorabil Brexit-ului şi ale lui Sajid Javid, fost ministru de finanţe care a demisionat în februarie.
Citește și: