România a avut în ultimii ani o creștere economică de top, însă calitatea creșterii economice este plafonată de limitele competitivității regiunilor sale de dezvoltare – potrivit scorurilor obținute de acestea în Indexul actualizat al Competitivității Regionale (RCI) construit de Comisia Europeană (DG Regio).
Toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României marchează cele mai mari scoruri fie la dimensiunea pieței (București – Ilfov), fie la piața muncii, care sunt doar 2 din cele 11 criterii de măsurare a competitivității.
Altfel spus, competitivitatea României marchează cel mai mare scor la capitolul consum, dar scorul mediu total al regiunilor României (56,4 de puncte) o plasează abia puțin peste jumătatea mediei regiunilor europene (UE – 27, 100 de puncte) – ceea ce exprimă incapacitatea structurii competitivității României de a susține creșterea.
Cea mai competitivă regiune a României: locul 11 la PIB regional/locuitor, dar locul 129 la competitivitate
Așa se face că regiunea București – Ilfov, cea mai competitivă a României, ocupă abia locul 129 din 234 în topul RCI (cu 93,7 puncte), deși este a 11-a în topul european al produsului intern brut regional pe locuitor, după puterea de cumpărare standard (PPS), potrivit celor mai recente date Eurostat.
Bucureștiul marchează un scor de 151,6 puncte la criteriul dimensiunii pieței (respectiv al consumului) – recordul național.
Doar regiunea Vest (care include județele Arad și Timiș) mai depășește media României (cu 57,8 puncte), pentru că scorul la mărimea pieței este de 99,7 puncte.
În absența paradoxului bucureștean
Celelalte șase din cele opt regiuni de dezvoltare se plasează printre cele 10 cel mai puțin competitive regiuni ale Europei dintr-un total de 234.
În cazul lor, scorurile de competitivitate cele mai mari nu sunt la mărimea economiei, ci la piața muncii – o măsură implicită a dimensiunii consumului, cu scoruri de la 81,9 puncte (regiunea Sud – Muntenia), până la 91,8 puncte (regiunea Centru).
Astfel că paradoxul bucureștean (PIB mare – competitivitate redusă) nu mai este replicat la cele 6 regiuni codașe la competitivitate, pentru că sunt oricum mult prea mici scorurile la celelalte 10 criterii ale indexului RCI 2.0 – 2022.
Celelalte 10 criterii măsoară performanța în:
- instituții,
- infrastructură,
- sistemul de sănătate,
- educația de bază,
- educația superioară (inclusiv training-ul și învățarea continuă),
- indicatorii macroeconomici,
- pregătirea tehnologică,
- dezvoltarea („sofisticarea”) afacerilor
- și, mai ales, inovarea.
„Rețeta” Bucureștiului: Mărimea contează. Mai mult decât educația și inovarea
Succesul relativ al Bucureștiului (plasarea nu mult sub media europeană – 100 de puncte) se datorează mai ales dimensiunii pieței în general și a pieței muncii în special.
Totodată, cu peste 1,7 milioane de locuitori, Bucureștiul concentrează 9% din populația României, iar județul Ilfov mai adaugă 2,8%. Astfel că plasarea regiunii la vârful clasamentului european al regiunilor după PIB / PPS este mai strâns legată de consum decât de competitivitate.
Este drept, alte două criterii au scoruri de peste 100 de puncte: inovarea (116,8) și educația superioară inclusiv training-ul și învățarea continuă (112,4), dar se știe că mulți dintre actorii care marchează la aceste scoruri ajung să joace în echipe străine.
Citeşte mai departe analiza Paradox? Nu: Competitivitatea României se târăște muuult în urma PIB/locuitor. Cifrele care măsoară calitatea slabă a dezvoltării pe Curs de Guvernare