În fața scumpirilor masive la energie electrică din ultima perioadă, ministrul Virgil Popescu susține că vrea să grăbească adoptarea legii pentru protecția consumatorului vulnerabil. Pe toți ceilalți, ministrul îi îndeamnă să încheie contracte cu Hidroelectrica, pentru că această companie de stat vinde curent ieftin.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a avut astăzi o întâlnire cu premierul Florin Cîțu și cu reprezentanți ai OPCOM (o filială a Transelectrica însărcinată cu administrarea pieței de energie) și ai Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru a discuta despre impactul majorării prețurilor la energie asupra românilor.
La finalul acestei întâlniri, Virgil Popescu a susținut că, de fapt, creșterile de prețuri nu sunt chiar atât de mari cum se vehiculează. Și că principala cauză a scumpirilor este creșterea masivă a prețului certificatelor de carbon (un fel de taxă de poluare – n.red.).
În acest context, Popescu susține că se va adopta mai repede legea consumatorului vulnerabil, care să-i permită statului pe cine trebuie să ajute.
”Vom devansa termenul (pentru adoptarea Legii Consumatorului Vulnerabil – n.red.). A fost un proiect adoptat de Guvern în martie anul acesta și trimis în Parlament.
Îl vom devansa din anul 2022 la un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Deci putem vorbi despre această iarnă”, a spus Virgil Popescu.
Ministrul susține că măcar circa 400.000 de gospodării ar urma să primească sprijin din postura de consumatori vulnerabili, nu doar 20.000, cum au anunțat anterior parte din reprezentanții sindicatelor.
”A venit OPCOM cu prețul mediu al energiei pe piața din România, de la 1 ianuarie până la 31 iulie. Și este de 64 de euro (pe Mwh – n.red.). Nu 100 și nu 1.000 de lei.
Există și vârfuri (momente în care, pe piața spot de curent, Mwh se scumpește foarte mult – n.red.). Și evident că trebuie să urmărim asta.
Dar principalul motiv (al scumpirii curentului – n.red.) este creșterea prețului certificatului de carbon. E 55 de euro acum. Sumă care se adaugă la prețul de producție”, a precizat Virgil Popescu.
Ministrul nu a făcut, însă, nicio referire la faptul că, din cauză că nu are suficientă capacitate de producție, România este nevoită să importe masiv curent, mai ales în perioadele de vârf de consum.
Întrebat de ce, totuși, România a ajuns țara cu cel mai scump curent din Europa (vorbim despre prețul de pe piețele de unde cumpără furnizorii – n.red.), Virgil Popescu a răspuns:
”Astăzi nu mai este. A fost (România țara cu cel mai scump curent pe piață – n.red.).
Aceste creșteri nu se pot reflecta direct în factura clientului. Pentru că un furnizor trebuia să aibă o parte din cantitatea de energie cumpărată la termen. Sigur, se adaugă la preț ... Va fi o creștere. Dar nu se va reflecta toată creșterea în factura românului.
Iar pentru consumatorul vulnerabil, vrem să venim cu ajutor de la bugetul statului.
Hidroelectrica are un preț de producție mult mai mic decît cel cu care vinde pe piața spot. Și asta înseamnă că parte din acei bani (obținuți în plus) se întorc la buget și vor fi folosiți în acest sens...”, a mai spus Virgil Popescu.
Ministrul n-a negat că unora dintre români le-au crescut consistent facturile de curent, în ultimele luni. Dar susține că respectivii nu și-au ales corect furnizorii.
”Eu vă spun: uitați-vă pe comparatorul ANRE și o să vedeți că Hidroelectrica pentru consumatorul casnic nu a crescut prețul. E mai mic astăzi! E 0,255 lei Kwh. Oameni buni, mergeți pe piața liberă! Optați! E compania noastră și mai sunt și altele 2-3, la același nivel de preț. Nu stați la regimul universal, unde e scump!”, a subliniat Virgil Popescu.
Problema este că, odată cu scumpirea curentului, cresc și cheltuielile firmelor care produc bunuri pentru piață. Practic, de curent (și de gaze naturale, în multe cazuri) e nevoie în toate fabricile. Iar dacă resursele se scumpesc, producătorul va scumpi produsul final, pe care îl trimite la raft.
Așa că, până la urmă, românul de rând va ajunge să plătească nu doar facturi mai mari la curent, ci și alimente, haine și alte bunuri de consum la preț mai mare.
Virgil Popescu susține că pentru unele dintre aceste cazuri a fost lansată o schemă de sprijin.
”Acolo unde se consumă multă energie - iar energia are pondere mare (în prețul produsului final – n.red.) - avem încă de anul trecut schema de sprijin a marilor consumatori de energie.
Sunt dosarele în lucru. Cred ca la finele acestei luni facem primele plăți. Deci avem scheme funcționale pentru marii consumatori, care au și foarte mulți angajați și vrem să evităm relocarea lor”, a explicat Virgil Popescu.
Cîțu: Vreau să mă asigur că avem o piață concurențială
Premierul a susținut că întâlnirea cu ministrul Energiei, cu reprezentanții OPCM, ANRE și ai Consiliului Concurenței a mai avut un scop.
”În primul rând, aş vrea să înţeleg ce se întâmplă cu creşterea preţurilor, ştiu foarte bine că există mai multe explicaţii şi creşterea preţurilor pentru acele certificate verzi şi aşa mai departe.
În acelaşi timp, am chemat Consiliul Concurenţei, pentru că este o diferenţă foarte mare de la liberalizare, deci piaţă liberă la piaţă concurenţială.
Şi vreau să mă asigur că în România îndeplinim şi condiţiile unei pieţe concurenţiale, pentru că, până la urmă, piaţă liberă înseamnă un lucru, dar doar dacă ai piaţă concurenţială preţurile pot să şi scadă.
Deci trebuie să ne asigurăm că avem şi piaţă concurenţială, de aceea, este şi Consiliul Concurenţei acolo", a declarat Florin Cîţu.
Surse din sectorul energetic au explicat anterior pentru Spotmedia.ro că - și dacă ținem cont de declinul producției interne – cantitățile de gaze naturale puse pe piață în acest an au fost suspect de mici.
Or, asta poate duce cu gândul că cineva a încercat cu rea intenție să scadă oferta, astfel încât cererea să nu fie satisfăcută. Motivul: în această conjuctură crește prețul. Iar odată ce prețul a crescut, cantitățile de gaze pot fi scoase pe piață și vândute la un preț mai mare decât ar fi fost normal.
O astfel de schemă ar reprezenta, însă, o manipulare a pieței și ar trebui sancționată de Consiliul Concurenței.
Citește și:
