Liderii UE nu s-au înțeles pe planul de relansare după COVID. Ce vrea Macron și ce obiecții au statele din Est

Liderii UE nu s-au înțeles pe planul de relansare după COVID. Ce vrea Macron și ce obiecții au statele din Est

Negocierile între liderii Celor 27 de state membre UE în vederea adoptării viitorului plan de relansare economică a Uniunii Europene urmează să continue la jumătatea lui Iulie, a anunţat vineri, la finalul unui summit prin videoconferinţă cancelarul german Angela Merkel.

”Au existat critici cu privire la cifre, dar structura nu a fost pusă în discuţie”, a anunţat Merkel, referindu-se la planul în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană (CE).

Acesta prevede împrumuturi şi subvenţii în vederea relansării economiilor blocului european după criza cauzată de pandemia COVID-19.

Premierul suedez Stefan Löfven, a cărui ţară este una dintre cele mai reticente faţă de o punere în comun a datoriei în vederea acestei relansări, a anunţat, în schimb, că sunt multe puncte de discutat.

ADVERTISING

Löfven a declarat că nu este sigur că se va ajunge la un acord în această vară.

În schimb, preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat asupra necesităţii unui acord rapid asupra planului, a anunţat Palatul Elysée.

Şeful statului francez a ”insistat asupra necesităţii de a nu se pierde dinamica” esenţială ”politic, economic şi financiar”, a subliniat o sursă de la preşedinţia franceză, citată de Reuters.

”Ar fi un semnal rău ca Europa, care a dat o imagine eficientă - prin acordul franco-german şi propunerea Comisiei Europene (CE) - a unei acţiuni la înălţime, să se împotmolească în negocieri bugetare lente sau prea dificile”, potrivit sursei citate.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

”Dacă am relua negocierile după această vară, în septembrie, vom avea pe masă subiecte la fel de dificile”, subliniază această sursă.

Statele estice au câteva obiecții

Totodată, țările membre UE din Europa de Est au respins ideea utilizării veniturilor generate de sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru a creşte bugetul comunitar.

Dacă proiectul Executivului comunitar va fi aprobat va trebui să fie pus la punct şi modul în care vor fi rambursate datoriile. Comisia Europeană a propus strângerea de noi fonduri la bugetul Uniunii Europene, inclusiv utilizarea sistemului european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pentru a strânge o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro.

ADVERTISING

Însă această propunere s-a lovit de opoziţia statelor membre din Europa de Est, care vor să păstreze veniturile generate de sistemul ETS. Potrivit surselor diplomatice citate de Reuters, Polonia, Cehia, Lituania, Estonia şi Bulgaria se opun acestei idei.

"Extinderea veniturilor generate de ETS este inacceptabilă pentru noi, deoarece ne-ar costa prea mult", a spus un diplomat european de rang înalt din una din ţările estice.

Sistemul ETS

Sistemul european de comercializare a cotelor de emisii (ETS) pune un preţ pe poluare pentru că forţează centralele electrice şi uzinele să cumpere certificate cu care să îşi acopere emisiile poluante. Veniturile realizate din vânzarea de certificate de poluare, care în 2019 s-au ridicat la 14,6 miliarde euro, merg în prezent spre bugetele naţionale.

Comisia Europeană a propus ca, începând din 2021, ţările membre să păstreze aceleaşi venituri realizate de sistemul ETS ca şi în ultimii ani, dar veniturile suplimentare, ce vor apărea ca urmare a extinderii sistemului ETS şi la industria de shipping, să meargă la bugetul UE.

Un alt diplomat european din Europa de Est a apreciat că utilizarea veniturilor din sistemul ETS ar pune o povară disproporţionată asupra statelor membre sărace.

În schimb, susţinătorii ideii utilizării veniturilor din sistemul ETS subliniază că această propunere, alături de ideea Comisiei de a taxa plasticul nereciclabil pentru a aduce noi venituri la bugetul UE, ar putea fi implementate mai rapid decât alte propuneri, precum taxa impusă companiilor digitale şi introducerea unei taxe pe CO2 la produsele importate în UE.

Disputele cu privire la veniturile din certificatele de poluare reflectă o diviziune mai amplă între statele occidentale, precum Germania, Franţa şi Olanda, care vor să pună la punct o revenire economică "verde" din pandemie, în timp ce ţările din est sunt preocupate de obiectivele costisitoare în domeniul climei.

Citește și Iohannis: În actualul exercițiu bugetar, România a avut dreptul la 44 miliarde de euro. Ne luptăm pentru o sumă mai mare


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇