Experții în Energie nu împărtășesc entuziasmul politicienilor: Legea offshore nu va ieftini gazele românilor. Statul va face bani, dar îi va cheltui fără rost

Experții în Energie nu împărtășesc entuziasmul politicienilor: Legea offshore nu va ieftini gazele românilor. Statul va face bani, dar îi va cheltui fără rost

Experți în domeniul gazelor naturale susțin că – în ciuda promisiunilor făcute de politicieni – mult așteptatele modificări ale Legii offshore nu vor ieftini gazele pentru români. Principalul beneficiar al legii va fi statul, care însă pare că nu înțelege prea bine cum să folosească banii, pentru a pregăti viitorul energetic al României.

Spotmedia.ro vă reamintește, astăzi, cât de lungă și de zbuciumată este istoria Legii 256/2018 (cunoscută ca Legea offshore) și cum a reușit Guvernul României – țară care e nevoită să importe gaze rusești – să își abandoneze propria bogăție naturală, pe fundul Mării Negre, de aproximativ un deceniu.

Legea offshore – care stabilește în ce condiții pot fi exploatate gazele aflate la mare adâncime, în perimetrele din Mărea Neagră – a fost adoptată în 2018. La acel moment, la putere erau PSD și ALDE, iar mecanismele de taxare impuse companiilor petroliere erau prezentate de Liviu Dragnea.

Practic, petroliștii urmau să achite statului redevențe de 13,5% din valoarea gazelor extrase. În plus, urmau să achite procente mari din sumele cu care reușeau să vândă gazele peste un anumit preț.

La acel moment, Dragnea susținea că taxele progresive mari sunt o dovadă de patriostism. Și că, datorită acelui mod de taxare, cei mai mulți bani vor rămâne în țară, în loc să ajungă la companiile străine.

Într-un articol publicat pe Spotmedia.ro în august 2020, profesorul Petrișor Peiu susținea că, de fapt, Dragnea negocia cu petroliștii sume și procente. Așa că, de fapt, era vorba despre lăcomie, nicidecum despre patriotism sau grijă pentru resursele României.

Iar rezultatele nefaste n-au întârziat să apară.

Gazele sunt tot pe fundul mării

Dintre companiile care dețineau concesiuni în Marea Neagră, una singură a anunțat că vrea să continue extracția de gaze.

Este vorba despre Black Sea Oil & Gas (BSOG) - deținută de fondul american de investiții Carlyle - care deține concesiune în perimetrul Midia. În 2019, BSOG a început să își contruiască o platformă off-shore numită „Ana”, la șantierul naval din Agigea.

Dar și BSOG a atenționat, încă de atunci, că face aceste pregătiri cu bună credință, în speranța că Guvernul și Parlamentul României vor modifica Legea offshore și vor îndepărta nivelurile împovărătoare de taxare.

În schimb, americanii de la Exxon au anunțat încă din vara lui 2019 că vor să renunțe la participația de 50% din perimetrul Neptun Deep (cel mai vast, cel mai îndepărtat de țărm și în care americanii au descopeit, în 2011 - 2012, cele mai mari rezerve de gaze din zona românească offshore a Mării Negre – n.red).

Statul român a refuzat, inițial, să facă publică informația despre retragerea Exxon. Dar până la urmă – când americanii au depus oficial solicitarea la Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) – decizia luată de Exxon s-a confirmat.

La finele lunii martie 2022, Romgaz a avizat preluarea participației Exxon, contra unei sume care depășește cu puțin 1 miliard de euro.

Potrivit informațiilor de până acum, de exploatarea gazelor din Neptun Deep se va ocupa un consorțiu de firme, în care va fi parte și Romgaz, dar în care poziția dominantă o va avea OMV Petrom (fimă în care 51% din participație e austriacă).

Una peste alta, după alegerile din 2020, Guvernul a continuat să promită că va modifica Legea offshore în așa fel încât ea să le permită firmelor interesate să înceapă pregătirile pentru extragerea gazelor. Dar n-a făcut-o. Abia acum, la jumătatea lunii aprilie, un proiect de modificare a Legii 258/2018 a fost inițiat de PNL, PSD și UDMR.

Iată ce noutăți aduce.

Cum au modificat PNL, PSD și USR Legea offshore

Se modifică impozitul pe venit suplimentar – una dintre principalele probleme ale Legii offshore.

Mai exact, legea aflată acum în vigoare prevede că se plătesc astfel de impozite, în cuantum de 30% și din gazele vândute la prețuri cuprinse între 45,71 lei și 85 de lei Mwh.

PNL, PSD și UDMR propun să se renunțe la această prevedere. În schimb, se vor aplica impozit pe venit suplimentar doar pentru gazele care se vând cu prețuri de peste 85 lei Mwh.

Nivelul impozitului va varia între 15% (pentru gazele care se vând la prețuri cuprinse între 85 lei – 100 lei Mwh) și 60% pentru gazele care se vând cu prețuri cuprinse în intervalul 175 -190 lei Mwh.

O altă modificare importantă a Legii 258/2016 prevede că nivelul redevenței (care rămâne același ca în legea inițială – n.red.) nu se va modifica ulterior. Și nici regimul de taxare nu se va modifica. Prin acestă măsură, Guvernul vrea să le ofere petroliștilor garanția că nu schimbă legea după ce ei încep să extragă gazele.

De asemenea, proiectul de modificare a Legii offshore prevede că – în ciuda dorinței lui Dragnea – firmele nu vor fi obligate să vândă gazul extras din Marea Neagră pe piața locală.

În schimb, statul va avea drept de preempțiune, când va dori să cumpere gaze.

„În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare a Energiei. Pentru contractele menţionate, statul român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), va avea drept de preempţiune pentru achiziţionarea cantităţilor de gaze ce urmează a fi tranzacţionate, în condiţiile contractuale negociate de către cei doi operatori economici", se arată în textul proiectului de modificare a Legii offshore.

Puteți citi integral, în documentul de mai jos - așa cum a fost el prezentat de agenția de presă News.ro - care sunt modificările Legii offshore propuse de PSD, PNL și UDMR.

Politicienii promit ieftinirea gazului. Ce spun experții

Proiectul de modificare a Legii Offshore n-a fost publicat oficial. L-au dat parte dintre politicieni „pe surse” jurnaliștilor. Și urmează să apară pe siteul Camerei Deputaților, cel mai probabil în zilele următoare.

În schimb, liderii partidelor care au inițiat modificările, adică liberalul Nicolae Ciucă (alături de ministrul Energiei, Virgil Popescu, membru al aceluiași partid), Marcel Ciolacu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR) s-au grăbit să promită că proiectul lor va încuraja exploatarea de gaze și va scădea prețurile pentru consumatori. Cu alte cuvinte, dacă vom avea multe gaze, din 2026 - 2027, prețul lor n-ar avea niciun motiv să nu scadă.

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) Dumitru Chisăliță - expert judiciar în gaze naturale - susține că proiectul de modificare al Legii Offshore conține niște aspecte greu de înțeles. Și că s-ar putea ca prețurile să nu scadă.

„În opinia mea, așa cum este construită legea, luând în considerare o exploatare în 20 de ani a circa 90 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră și plecând de la prognoza prețului gazelor în această perioadă se desprind câteva concluzii:

  • Prețul gazelor naturale la consumatorul final, nu va scădea sub prețul existent în prezent.
  • Statul este principalul câștigător din această lege, beneficiind de circa 78% din câștiguri”, a scris Dumitru Chisăliță, într-o scurtă analiză a proiectului de modificare a Legii offshore.

Contează și modul în care se vor folosi banii din impozitarea petroliștilor. E posibil ca românii să se aleagă cu ceva sau, dimpotrivă, să se împovăreze cu și mai multe cheltuieli.

„În proiect se menționează că 'sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare' se vor folosi pentru finanţarea 'înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale'.

Adică nici măcar să finanțăm rețele inteligente de distribuție gaze. Pur și simplu construim rețele de gaze ca cele din anul 1914 (atunci când a fost construit primul sistem de distribuție). Niște conducte.

Probabil multe din acestea vor sta goale, cum stau deja multe din cele construite în ultimii ani. Aceste conducte nu doar că vor sta goale, dar vor crește prețul la gaze deoarece ele aduc cheltuieli, dar nu și venituri și atunci trebuie achitate cheltuielile de cei care consumă gaze prin creșterea de tarife.

Dacă acești bani ar fi adus reducerea pierderilor energetice în casele în care se dorește să se introducă gaze atunci ar fi fost posibil să discutăm de consum de gaze care să se și poată achita. Construcția de noi rețele de distribuție trebuie realizată doar după o atentă analiză a fezabilității și o precontractare a gazelor naturale care ar trebui să fie livrate consumatorilor.

Prioritățile cheltuirii unui astfel de fond ar trebui să fie îndreptate proritar către investiții în eficiență, creșterea numărului de prosumatori de energie electrică, folosirea unor echipamente regenerabile la nivel individual (pompe de căldură, panouri termosolare etc/) și colectiv (energie geotermală, folosirea energiei termice de mare adâncime, rețele de biometan și hidrogen, SMR etc)”, precizează Dumitru Chisăliță.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇