Coaliția de guvernare alcătuită din PSD, PNL și UDMR a depus, în Parlament, proiectul de modificare a Legii offshore.
„Primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua parte a acestui an şi aici vorbim de o producţie de circa un miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor”, a scris pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL).
Acesta susține că, prin modificările propuse, Guvernul va deblocă investițiile în exploatarea gazelor românești și va reduce dependența de gazul rusesc.
„Stabilim un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) – 40% (investitorul).
Un alt aspect extrem de important este următorul: legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime)”, a mai scris Popescu.
Ciucă (PNL): Gazele din Neptun Deep, cel mai devreme în 2026
Prezent la Brăila, Nicolae Ciucă a confirmat că a semnat, ca președinte al PNL, proiectul de modificare a Legii offshore, alături de Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor.
„Exploarea în perimetrul Neptun Deep va începe cel mai devreme la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027. Totodată, în onshore, în județul Buzău exploatarea gazelor la mare adâncime va începe la începutul anului 2024. Practic, în acest proiect legislativ asigurăm cadrul necesar astfel încât exploatările să poată să asigure independența față de gazul rusesc și cantitatea necesară de gaze și în acest interval de timp 2022 - 2027 să putem să gândim dezvoltarea industriei chimice care să poată să folosească aceste gaze naturale.
Ne găsim într-o perioadă în care este foarte mare nevoie de fertilizatori, îngrășăminte pentru agricultură. Datorită (sic!) lipsei cantităților de gaz, combinatul Azomureș nu a reușit să pornească producția. Deci argumentele pentru a putea să creștem și să ne asigurăm independența în ceea ce înseamnă asigurarea resurselor de gaz și producția sunt cât se poate de evidente. O cantitate suficientă de gaz va duce la scăderea prețului și pentru cetățenii români”, a declarat premierul României, la Brăila.
Ciolacu (PSD), mesaj aproape identic cu al lui Ciucă
„Proiectul asigură independența energetică a României și reduce dependența de gazul rusesc, prin stimularea investițiilor în extracția de gaze naturale (...)
România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară.
De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă oferta va scădea, iar românii vor benefica de prețuri mai mici”, a scris şi şeful PSD, Marcel Ciolacu, pe Facebook.
USR: Banii din exploatarea gazelor să ajungă în pensii
O primă reacție din Opoziție a venit de la USR. Formațiunea a anunțat, printr-un comunicat remis SpotMedia.ro, că va depune amendament pentru ca banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră să ajungă în pensiile românilor.
”Valorificarea superioară a gazului în România este soluția corectă, iar USR, consecventă pozițiilor enunțate în campaniile electorale, va depune un amendament prin care banii obținuți din exploatarea gazelor din Marea Neagră să ajungă în pensiile românilor, respectiv în Pilonul 2.
De acolo, fondurile de pensii vor investi cu prioritate în industria energetică și industria chimică, pentru ca fermierii români să aibă acces la îngrășăminte la un preț corect”, au anunțat cei de la USR.
Până la acest moment, textul proiectului depus de PSD, PNL și UDMR nu figurează, încă, pe site-ul Camerei Deputaților. Potrivit News.ro, însă, toate modificările propuse de coaliție sunt în documentul de mai jos:
Reamintim că Legea offshore a fost adoptată în 2018. Și, din cauza regimului de taxare foarte ridicat pe care îl impune statul român prin intermediul ei, doar BSOG a acceptat să înceapă exploatarea. Americanii de la Exxon, în schimb, au renunțat la proiect.