România se îndreaptă spre o iarnă din cale afară de complicată.
Din cauza scumpirilor exagerate de pe piețele de energie, noi, cetățenii, n-am avea nicio șansă să ne putem achita din propriul buzunar consumul de gaze naturale.
Așa că suntem dependenți de sprijinul pe care ni-l dă Guvernul. Marea problemă este că – de mai bine de jumătate de an - Guvernul n-a făcut aproape nimic pentru a evita o criză. Și constată abia acum că s-ar putea să nu-i mai ajungă banii ca să ne ajute la plata gazelor.
Soluții există și azi, pe ultima sută de metri, susțin experții în energie consultați de Spotmedia.ro. Numai să aibă cine să le aplice!
Unele dintre soluții sunt radicale și s-ar putea aplica doar cu costuri politice uriașe pentru România.
Altele sunt moderate. Problema este că pentru aplicarea lor, politicienii ar trebuie să renunțe la propriile jocuri de culise și să pună interesul cetățeanului pe primul loc. Adică tocmai ce n-au făcut niciodată până acum.
Iată care sunt căile de urmat, ca să trecem iarna cu bine:
Experții preconizează noi scumpiri împovărătoare ale gazelor naturale
Cresc din ce în ce mai mult prețurile la gaze naturale, pe piețele internaționale.
Spre exemplu, potrivit datelor prezentare recent de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) Dumitru Chisăliță, „prețul gazelor naturale pe cea mai mare bursă de gaze din Europa, bursa din Olanda (cunoscută sub numele de TTF - n.red.), a prezentat o creștere de 23%, atingând valori de 276 euro/MWh. Previziunile sunt ca în iarnă să ajungă la un nivel de cel puțin 330 euro/MWh”.
În lei, asta înseamnă că prețul unui MWh ar putea crește cu încă 20%, de la circa 1.366 lei la 1.633 lei.
N-ar fi decât o nouă creștere explozivă a prețului gazelor, după multe altele care au avut loc, în ultimul an și ceva.
Deja din toamna lui 2021, românii nu își mai permit să achite singuri facturile la gaze. Așa că Guvernul a gândit un sistem de sprijin, care presupune acordarea unor compensări pentru populație și pentru parte dintre ceilalți consumatori.
De 5 ori bugetul Ministerului Energiei, doar pentru măsuri de sprijin
Măsurile de sprijin a populației introduse de Guvern n-au ținut pe loc prețul la gaze naturale. Acestea s-au scumpit, în continuare, într-un ritm alarmant. Doar că acele scumpiri nu s-au reflectat în facturile cetățenilor. Iată de ce.
Ca să ajungă la noi, gazele pleacă de la producătorii care le extrag (în principal Romgaz și OMV Petrom), circulă printr-o rețea de conducte de transport (care e administrată de Transgaz) și apoi prin conductele unor distribuitori de gaze (cum ar fi Distrigaz - n.red.), care ni le aduc până la locuință (numită de specialiști „punct de consum”).
Dar noi nu cumpărăm gazele nici de la producător, nici de la transportator, nici de la distribuitor, ci de la o altă firmă numită „furnizor”.
După introducerea mecanismelor de compensare și plafonare, furnizorul a cumpărat, în continuare, gaze foarte scumpe de pe piață. Doar că ni le-a vândut la preț mic, urmând ca Guvernul să-i achite diferența, în proporțiile și în condițiile stabilite de lege.
Și așa cum era de așteptat, statul n-a plătit la timp nici când nu se plângea că ar avea probleme cu banii.
Acum, însă, pe măsură ce prețul gazelor crește, statul constată că și să vrea, s-ar putea să nu mai poată suporta diferența de plată pentru a menține prețul plafonat, la populație.
Ministerul Energiei, Virgil Popescu, a declarat miercuri, pe 24 august, că inițial, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a estimat că schema de sprijin a populației pentru plata facturilor (la gaze și energie electrică, laolaltă n.red.) va costa statul 16 miliarde de lei (în condițiile în care Ministerul Finanțelor estima că va fi nevoie de doar 9 miliarde de lei).
16 miliarde de lei înseamnă de aproape 5 ori bugetul Ministerului Energiei pentru anul în curs!
Ce se întâmplă dacă statul nu plătește
Statul n-a plătit nici până acum, la timp, sumele pe care trebuie să le achite furnizorilor, pentru schema de compensare și plafonare a prețurilor pentru populație. Dar furnizorii s-au descurcat.
Dar cu încă o creștere majoră de preț la gaze, însă, lucrurile riscă să se schimbe. Dacă nu își primește la timp banii de la stat, un furnizor - oricât de mare ar fi - riscă să se blocheze. Motivul: n-ar mai avea cum să împrumute, în permanență, sume uriașe de la bănci, pentru a cumpăra și furniza energie. N-ar mai avea cu ce garanta împrumuturile respective.
Iar în acest caz - mai ales dacă vorbim despre un furnizor mare - sute de mii de români ar rămâne fără furnizor de gaze, în plină iarnă.
În principiu, cel puțin în lunile următoare, cheltuiala directă a românilor cu factura de gaze n-ar trebui să crească. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a promis deja că românii nu vor scoate, iarna viitoare, mai mulți bani din buzunar decât anul trecut.
Dar cheltuielile uriașe pe care statul va trebui să le acopere riscă să creeze dezechilibru în economie. Iar rezultatele le vor resimți tot cetățenii.
În plus, firmele care nu primesc ajutor pentru plata gazelor vor fi nevoite ori să scumpească produsele (și să îi ardă la buzunare tot pe cetățeni), fie să își înceteze activitatea.
Expert: Dacă nu luăm repede măsuri, vom ajunge la naționalizări!
Dumitru Chisăliță susține că există două soluții pe care le are Guvernul, în acest moment. Și pe niciuna nu pare pregătit să o aplice.
„Am spus-o de astă primăvară: avem mare noroc pentru că vine căldura, iar noi avem timp să experimentăm diverse soluții. Din păcate, nu s-a experimentat nimic. S-a pierdut vremea. Iar acum, când se apropie iarna, începem să facem experimente și nu știm la ce să ne așteptăm.
În acest ritm, există toate șansele ca iarna viitoare să se ajungă la naționalizarea unor furnizori. Și nu din patriotism exagerat, ci de nevoie. Dacă, să spunem, un furnizor mare se blochează și nu își mai poate asigura fluxurile financiare, ce faci, ca stat? Va trebuie să îi dai tu bani într-o formă sau alta sau să îl cumperi. Atunci vei găsi bani pentru că nu vei mai avea altă soluție!
Din punctul meu de vedere, există doar două căi de urmat acum. Prima este cea a reglementării, despre care se tot vorbește. Dar ca să funcționeze, trebuie să reglementezi tot. În paralel cu plafonarea profitului producătorului și furnizorului, trebuie să interzici exporturile, pe termen scurt.
Altfel, degeaba impui obligația de a vinde gazele ieftin în România (singurul teritoriu pe care Guvernul poate dispune reglementări - n.red.) , Cine le are, le va vinde pe piețele externe la preț mai mare. Și vei rămâne fără gaze.
Or, o astfel de interdicție de a exporta vine, bineînțeles, cu o serie de costuri. Sancțiuni de la UE, infringement, tot pachetul...
Și am reveni cu totul la situația de dinainte de 2014. Vom avea nevoie de mecanismul numit ”coș de gaze”, care să indice modalitatea de impărțire echitabilă a gazelor importate între consumatori”, a mai declarat Dumitru Chisaliță pentru Spotmedia.ro.
Există și alternativă. Doar că nici ea nu e simplă. Este vorba despre o strategie care să pună lucrurile în ordine, în sectorul energetic și să asigure o diminuare de prețuri.
Primele măsuri, care ar trebui luate chiar acum, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI) sunt:
- reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare a furnizorilor, traderilor (firmele care comercializează energia ca pe marfă, nu ca furnizori care i-o vând unui consumator - n.red.) și producătorilor de energie. Măsura va reduce prețurile de achiziție și vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
- eliminarea pentru 12 luni a TVA și a accizelor, va reduce prețurile de vânzare gaze naturale, atât
pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
- suspendarea Gas Release Program (GRP). Această este modalitatea prin care statul a obligat Romgaz și Petrom să își vândă 40% din producție pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Scopul era să nu le permită acestor firme să își vândă producția doar la export, ci să le forțeze să alimenteze și piața locală. Problema este că pentru a-și respecta obligațiile din GRP, marii producători de gaze nu pot onora alte contracte, cum ar fi unele pe termen lung. Iar asta - susține Dumitru Chisăliță - creează un „fals deficit de gaze” care conduce la creșterea prețurilor.
- controale la furnizori pentru a preveni și depista măsurile abuzive din piață pe care unii dintre aceștia îl practică în raport cu consumatorii. O serie de date prezentate de Dumitru Chisăliță indică faptul că tocmai furnizori de gaze de stat au umflat prețurile, ca să ia indemnizații și lefuri mai mari din banii tuturor românilor
Asociația Energia Inteligentă a adresat o scrisoare deschisă Guvernului, în care a descris, pe larg, toate măsurile care trebuie luate de urgență, dar și pe termen mediu și lung, în sectorul energetic, în vederea prevenirii unor crize viitoare.
Puteți citi integral documentul, mai jos:
Până la acest moment, autoritățile n-au decis nimic. Ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL) s-a declarat sceptic cu privire la efectele pe care le-ar avea reducerea TVA. Acesta spune că deși la nemți măsura a funcționat, la români s-a demonstrat că nu ajută la nimic, în afară de majorarea profiturilor actorilor din piață.
În schimb, Popescu a susținut că reglementarea marjei de profit a furnizorilor este luată în calcul.
Spotmedia.ro va urmări evoluția situației și vom reveni cu amănunte.