Suprapunerea evoluției creșterii economice și a ciclurilor electorale din România sugerează că odată încheiate alegerile PIB-ul nu o duce prea bine: nu doar că în anii electorali cresc deficitele, ci și economia scade în anul care urmează alegerilor.
Dacă tendința se va menține (și există toate datele să se mențină), România ar putea avea parte de un an extrem de dificil în 2025, în special având în vedere că datele economice au început să se deterioreze puternic încă de pe acum.
Avansul PIB din primul semestru 2024, de doar 0,7% din PIB, indică o decelerare puternică a activității economice, determinându-i pe economiștii din mediul privat să-și revizuiască drastic prognozele pentru acest an, la puțin peste 1% din PIB.
Evoluția în dinți de fierăstrău – explicațiile
După cum se observă, pentru anii electorali (cu verticalele roz), datele din ultimele două decenii arată că avansul PIB din anul post-electoral a fost întotdeauna inferior celui din anul cu alegerile.
Avem două excepții – anii 2016, când măsurile populiste de creștere a veniturilor populației luate de Guvernul Ponta în 2015 (înainte de prezidențialele de atunci) s-au făcut simțite în evoluția PIB-ului din anul 2017, și 2020, când pandemia a distorsionat mersul firesc al lucrurilor, iar creșterea din 2021 a venit din efectul de bază, nu dintr-o creștere efectivă.
La finalul acestui an putem, însă, să începem completarea graficului: un deficit de 7,5-8% din PIB, iar pentru anul următor – când nu vom mai avea creșteri de salarii și pensii (pentru consumul care asigură creșterea) și sunt de așteptat creșteri de taxe la companii – putem pune creșterea PIB pe scădere.
Asemănarea cu Polonia – dar, mai ales, marile deosebiri
Anii electorali sunt caracterizați peste tot prin măsuri care să crească aprobarea electoratelor față de guvernanți, însă problema se pune cât își permite și, mai ales, cum o face, fiecare guvern când e vorba de finanțarea măsurilor electorale.
Analizând situația din Polonia, de exemplu, cu excepția anilor de pandemie, și acolo anul electoral a fost mai bun din perspectiva creșterii economice, decât perioada de după.
Polonia se remarcă însă printr-o gestionare mult mai responsabilă a finanțelor publice. După adâncirea deficitului bugetar în contextul crizei economice din 2008-2009, Polonia fiind singura țară europeană a cărui PIB nu s-a contractat atunci, a urmat o perioadă de corecție, neîntreruptă de alegeri.
Citeşte integral analiza Evoluția în dinți de fierăstrău – cum evoluează România în ciclurile electorale. O comparație cu Polonia: asemănările și marile deosebiri pe Curs de Guvernare