Rubla rusească ajunsese pe 11 mai cu 11 la sută mai puternică față de dolarul american, compartiv cu începutul anului, depăşind realul brazilian, care s-a întarit cu 9 la sută față de dolar, şi devenind astfel liderul clasamentului dintre cele 31 de valute principale monitorizate de Bloomberg.
Cum este posibil acest lucru după prăbuşirea vertiginoasă din luna martie?
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, economist şi expert în politici publice la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” din Chișinău, există cel puţin două explicaţii principale. În orice caz, “acest fenomen nu poate fi motiv de bucurie pentru ruși”, susţine Ioniţă.
Prima explicaţie ar fi aceea că cererea de valută în Rusia a scăzut enorm.
“De la începutul războiului Rusia poate exportă resurse energetice, însă are interdicții de import. În consecință, Rusia vinde marfă, obține bani și nu poate face nimic cu ei, deoarece nimeni nu-i vinde marfă. Asta cum ai avea dolari în pustiu, când ești mort de sete. La ce bun valută, când ai nevoie de apă. Toți știm povestea din cartea de istorie, când europenii ajunși în lumea nouă schimbau sticluțe și oglinzi pe aur de la aborigeni. Acum, Rusia nici oglinzi nu primește pentru gazul și petrolul său. Doar înscrisuri în conturi. Evident asta scoate din sărite conducerea Rusiei, care planifică să aplice și ea interdicții la export”, explică Ioniţă într-o postare pe Facebook.
În al doilea rând, este vorba despre “forțarea ‘spre patriotism’ a exportatorilor ruși”, continuă el: „Toți exportatorii sunt obligați să vândă 80% din încasările din export în ruble. Poate unii ar dori să-și păstreze economiile în valută, dar este interzis prin lege. Toți au dreptul doar la ruble.
În asemenea condiții, rubla nu mai este o valută liber convertibilă, este greu de stabilit cursul ei real, totuși, datorită primului factor descris de mine, consider că rubla chiar este puternică.”
Ioniţă aminteşte că și alte țări au încercat să mențină artificial valutele lor, dar s-a terminat cu un dezastru. Totuşi, rubla nu se menține atât datorită politicilor restrictive a guvernului rus, cât datorită interdicțiilor impuse de țările occidentale de export a mărfurilor spre Rusia, ceea ce înseamnă că Moscova poate relaxa politica valutară fără riscuri mari, arată expertul.
„Rusia are nevoie acum de mărfuri de import, dar nu de valută străină tot mai ieftină la ei acasă. Iar aici ei chiar nu prea au ce face”, punctează Ioniţă.
Mai amintim că, în martie, după invazia Ucrainei, banca centrală a Rusiei a impus un comision de 30% pentru achizițiile de valută de către persoane fizice la schimburile valutare.