Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a României (valuta care intră în ţară versus valuta care iese) a ajuns, la 7 luni din 2021, la peste 9 mld. de euro, cu 70% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2020, arată datele publicate de Banca Naţională a României.
În procente din PIB, deficitul de cont curent a ajuns la peste 3,8% din PIB în primele 7 luni, iar guvernul mizează pe un deficit de cont curent de 5,5% din PIB în 2021.
Cea mai mare parte a deficitului extern se acumulează în urma creşterii deficitului comercial la bunuri. Pe datele BNR, a căror metodologie de calcul diferă de cea a Institutului Naţional de Statistică (INS), deficitul comercial la bunuri al României a fost, la 7 luni, de aproape 12,8 mld. de euro.
„Se evidenţiază majorarea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu 22,3% an/an la 12,7 miliarde euro, expresie a deteriorării competitivităţii internaţionale a economiei interne, aspect reflectat şi de aprecierea cursului de schimb real efectiv al monedei naţionale cu un ritm mediu anual de 1,5% în perioada ianuarie-iulie”, scrie, într-o analiză a datelor BNR, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.
Comerţul extern cu servicii, pe de altă parte, a mai atenuat din deficitul balanţei de plăţi, cu un plus de 5,1 mld. de euro la 7 luni din an, însă nu este nimic nou în faptul că serviciile (IT şi transporturi în special) aduc excedent balanţei comerciale a României.
Adâncirea deficitului comercial al României, care adânceşte la rândul său deficitul de cont curent, este însă şi o expresie a veştilor bune din economie: consumul s-a redresat şi cererea internă mare a impulsionat importurile. Dezechilibrul se adânceşte însă, şi, dacă leul s-a depreciat până acum cu un ritm uşor datorită intervenţiilor BNR, economiştii sunt de părere că o corecţie a deficitelor este inevitabilă, iar cursul de schimb este primul care simte greutatea deficitului de cont curent.
„Conform prognozelor macroeconomice actualizate recent raportul deficit de cont curent / PIB s-ar putea intensifica de la 5,2% în 2020 la 5,9% în 2021, pe fondul redinamizării economiei reale şi nivelului redus al costurilor reale de finanţare”, mai scrie Andrei Rădulescu.
Citește mai multe despre:
