Cota unică a contribuit la o creștere suplimentară a PIB/capita, a avut un impact pozitiv asupra clasei de mijloc și a redus evaziunea fiscală, ceea ce a dus la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de ASE la solicitarea confederației patronale CONCORDIA și coordonat de Ionuț Dumitru.
Studiul relevă că, datorită cotei unice, s-a îmbunătățit conformarea fiscală, contribuind la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și reducerea economiei informale, scrie Curs de Guvernare.
În plus, din calculele autorilor mai reiese că un regim de cota progresivă nu ar aduce venituri bugetare semnificativ mai mari, însă impozitarea progresivă implică o birocratizare mai mare, costuri administrative suplimentare, reguli fiscale mai complexe și un risc crescut de optimizare fiscală din partea contribuabililor.
„Cu o povară fiscală de peste 40% pentru taxarea muncii în România, orice creștere de taxe va avea un impact negativ asupra veniturilor cetățenilor, a consumului și implicit a PIB-ului. Deficitul bugetar nu își are rezolvarea în creșterile de taxe, și cu atât mai puțin în impozitarea progresivă, ci în reforme sistemice de eficientizare a administrației de stat și a colectării taxelor”, a comentat Dan Șucu, președintele Concordia.
„Regimul de cotă unică (alături de alți factori, cum ar fi: aderarea la NATO și la Uniunea Europeană) a jucat un rol major în accelerarea convergenței reale a economiei românești, stimulând investițiile și creșterea PIB per capita și consolidarea clasei de mijloc. Studiul scoate în evidență efectele pozitive ale cotei unice și arată că o potențială trecere la cota progresivă în faza curentă de dezvoltare economica a României nu ar aduce creșteri semnificative ale veniturilor bugetare”, a precizat prof. univ. dr. Ionuț Dumitru, ASE, coordonatorul echipei care a realizat studiul.
România nu are o problemă cu inegalitatea veniturilor salariale
Unul din argumentele foarte des invocate în susținerea cotei progresive de impozitare este acela că ea ar reduce inegalitatea veniturilor spre deosebire de cotă unică care ar crește această inegalitate și că în felul acesta ar fi afectată negativ clasa de mijloc, susțin autorii.
”Dacă ne comparăm cu celelalte State Membre, putem spune că, în România, inegalitatea generată de veniturile salariale ale populației are un nivel foarte scăzut (indicatorul GINI pentru salarii în România are a treia cea mai mică valoare din UE27, după Grecia și Slovacia), prin urmare implementarea unor politici fiscal-bugetare de impozitare progresivă în ceea ce privește această categorie de venituri pentru a reduce inegalitatea veniturilor nu își are sensul”, se arată în raport.
De altfel, România a înregistrat în perioada 2007-2023 una dintre cele mai ample reduceri ale inegalității veniturilor din cadrul țărilor membre UE27.
România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 post-aderare
”Existența unei clase de mijloc largi este expresia unei coeziuni mai mari în societate și a unei societăți mai incluzive”, punctează autorii.
Un studiu Eurofound (2024) arată că în ceea ce privește clasa de mijloc, în majoritatea statelor membre aceasta s-a redus în perioada 2007-2022.
Stabilitatea relativă a dimensiunii medii a clasei de mijloc în statele membre ale UE27 maschează o imagine de divergență între țări, aproape două treimi (17 țări din 27) dintre acestea confruntându-se cu o scădere a clasei de mijloc (figura 1.5).
Studiul arată o clasă de mijloc în extindere doar în 10 țări în perioada 2007-2022:
- foarte semnificativ (cu peste 5 puncte procentuale) în unele țări din Europa Centrală și de Est (România, Polonia și Croația), Portugalia și Irlanda;
- mai puțin semnificativ în Grecia, Letonia, Slovacia, Belgia și Spania.
Practic, România a înregistrat cea mai mare creștere a clasei de mijloc din UE27 în perioada 2007-2022.
Citește integral articolul Studiu CONCORDIA-ASE: Impactul cotei unice asupra veniturilor bugetare, PIB/capita și inegalitate – Ce venituri ar aduce impozitarea progresivă față de cota unică pe Curs de Guvernare.