Propunerea scrisă, prezentată săptămâna trecută reprezentanților Comisiei Europene de către premier și Ministerul Finanțelor, prevede o reformă bugetară în 2025, urmând ca reforma fiscală să fie realizată în 2026.
Scopul – de a reduce deficitul bugetar cu 0,7% în 2025, urmând ca fiscalitatea să rezolve problema deficitului bugetar în anii care vor urma.
Comisia nu și-a dat încă acordul asupra acestei propuneri, dar nici nu a respins-o, conform surselor Curs de Guvernare implicate în dialogul predominant scris dintre Bruxelles și partea română.
Aceasta în ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL Nicolae Ciucă au anunțat deja că au convins Bruxelles-ul să nu majoreze taxele în 2025.
Practic, Executivul de la Palatul Victoria speră să rezolve problema deficitului din 2025 prin măsuri de austeritate pentru a-l reduce cu 0,7%.
Există, însă, și un plan mai radical, în cazul că Bucureștiul nu va putea respecta propria sa propunere:
Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, și Comisia Europeană au avut, începând cu luna august, un schimb intens de documente și informații vizând două subiecte majore, conform surselor Curs de Guvernare.
Compromisul propus Comisiei ar fi următorul: dacă în primul trimestru din 2025 nu se iau măsuri serioase de reducere a cheltuielilor publice, în următorul trimestru se vor adopta măsuri fiscale, inclusiv, la nevoie, majorarea TVA.
Acest compromis are la bază două motive:
1. ANAF va avea o imagine clară a veniturilor generate prin digitalizare (e-Transport, e-Factura și e-TVA, precum și taxa de lux) abia după primul trimestru din 2025.
2. Oricum, majorarea TVA-ului, cea mai simplă măsură de control fiscal al deficitului, nu poate fi aplicată decât la șase luni de la aprobarea deciziei în Guvern, conform Codului Fiscal.
Cum se va face reforma bugetară, potrivit propunerilor de la București
Surse implicate în negocierile dintre Bruxelles și București au declarat că există o listă cu câteva dintre măsurile trimise de Ministerul Finanțelor pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
1. Înghețarea cheltuielilor cu personalul în 2025 și chiar reducerea acestora. Acest lucru ar putea însemna și disponibilizări, dacă proiectul de majorare a salariului minim la peste 4.100 de lei va fi implementat anul viitor.
Reamintim că grila salarială a bugetarilor este calculată pe baza coeficienților legați de salariul minim brut. Pe scurt, dacă va crește salariul minim brut, vor crește și salariile bugetarilor, ceea ce ar presupune ca, pentru înghețarea anvelopei salariale, să se recurgă la disponibilizări.
Proiectul de lege inițiat de Guvern pentru ca România să aibă un salariu minim brut egal cu jumătate din salariul mediu brut mai are nevoie doar de votul deputaților.
Citeşte integral articolul Ce negociază Guvernul cu Comisia pentru anii viitori: reformă bugetară în 2025, reformă fiscală în 2026. Ar putea fi făcute cele 2 reforme una fără cealaltă? pe Curs de Guvernare