În cursul săptămânii trecute, pe 8 octombrie, Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă. Acesta este ultimul nivel din categoria „investment-grade”. Sub acest nivel se află pragurile Non-investment grade (speculative), Higly speculative, substantial risks, extremely speculative/default imminent, in default. Mai exact, un abis, în care dacă am cădea am ajunge la nivelul de credibilitate al țărilor din Africa.
Ca să ne facem o idee de nivelul la care ne situăm, deasupra se află țări cu o bonitate ridicată, din categoria Prime – Extremely strong se află țări cu o bonitate ridicată, precum Statele Unite, Germania, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Franța, Belgia sau Austria.
La o săptămână după comunicatul Fitch, cea mai mare agenție de rating, S&P Global Ratings a reconfirmat la rândul său ratingul României la BBB- cu perspectivă stabilă.
Este lesne de înțeles că reconfirmarea ratingului de țară este o știre bună pentru economia României ce are efecte directe asupra costurilor de finanțare ale României.
Cele două communicate, ale Fitch, respectiv S&P, scot în evidență evoluții ale economiei românești, care au susținut menținerea ratingului suveran în categoria investment grade.
Economia României a înregistrat o creștere puternică în primul semestru din 2022 (5,7% în ritm anual), în ciuda efectelor indirecte ale războiului dintre Rusia și Ucraina, dar ne așteptăm ca ratele de creștere să scadă substanțial pe parcursul următoarelor câteva trimestre. Inflația ridicată, susținută de creșterea prețurilor la alimente și energie, va duce la reducerea veniturilor disponibile, limitând consumul privat, un motor-cheie al creșterii din ultimii ani.
Având în vedere strategia de consolidare a guvernului, S&P consideră, de asemenea, că acordarea de stimulente fiscale suplimentare pentru sectorul privat se va modera, ceea ce va afecta cererea internă începând de anul viitor.
Investițiile străine directe și fondurile UE reprezintă o ancoră puternică pentru care ratingul României a fost reconfirmat. Creșterea ridicată a PIB-ului nominal va sprijini moderarea deficitelor fiscale.
S&P Global Ratings, optimist cu privire la datoria publică a României
Investițiile străine directe și fondurile UE vor contribui la limitarea datoriei publice, la mai puțin de 50% din PIB și cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate a ajune la mai puțin de 5% din veniturile publice. Ca și în alte părți, nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care a majorat ratele cu un număr cumulat de 5 puncte procentuale din ianuarie 2021.
Banca Națională a României a susținut și cursul de schimb prin intervenții prompte, ceea ce a contribuit la menținerea unui nivel stabil al monedei naționale față de euro.
Previziuni optimiste și cu privire la evoluția defictelor gemene
Deficitul public al României va scădea sub 3% din PIB în 2025, de la 5,9%, în 2022, susținând stabilizarea nivelului datoriei publice nete la sub 50% din PIB.
Deficitul comercial este în creștere și va ajunge la aproape 9% din PIB în acest an, însă se preconizează că acesta se va reduce în anii următori. Înăsprirea politicii monetare a BNR a fost mai moderată decât cea a țărilor din regiune, iar intervențiile în monedă străină au menținut stabil cursul de schimb față de euro. Măsurile fiscale substanțiale de susținere a economiei vor duce la un deficit public considerabil, de 5,9% din PIB în 2022, în conformitate cu obiectivul guvernului.
Printre măsurile de sprijin se numără plafonarea prețurilor la energie, care ar putea avea ca rezultat costuri fiscale de până la 3% din PIB, care vor fi doar parțial finanțate din impozitele excepționale aplicate companiilor de utilități deținute de stat. Cu toate acestea, S&P consideră că guvernul își va atinge obiectivul fiscal, având în vedere execuția bugetară din primul semestru din 2022, precum și creșterea ridicată a PIB-ului nominal care susține veniturile fiscale.
În timp ce creșterea cheltuielilor cu dobânzile pune presiune pe bugetul deja rigid al României, S&P recunoaște accesul la piață și lichiditățile stabilite de Guvern (constând într-un buffer valutar de aproximativ 3% din PIB), care oferă flexibilitate de finanțare.
S&P estimează că cheltuielile cu dobânzile vor rămâne sub 5% din venituri, deși vor crește pe orizontul de prognoză al agenției de rating, adică până în 2025.
Cel mai important lucru din comunicatul S&P este lipsa unui cuvânt care dă fiori guvernului de la București. S&P consideră că România nu va intra în recesiune în 2023. Este o nuanță importantă și un mesaj puternic trimis guvernului României.
Fitch, optimism moderat
Fitch se așteaptă ca economia României să crească cu 6,2% în 2022, una dintre cele mai ridicate rate de creștere din UE, datorită performanțelor foarte solide din primele două trimestre ale anului. Creșterea a fost determinată de acumularea de stocuri (care s-ar putea inversa în trimestrele următoare), dar și de consumul privat puternic, în pofida efectelor războiului din Ucraina.
Cu toate acestea, Fitch estimează că inflația ridicată, creșterea ratelor dobânzilor și un mediu extern instabil va duce la o încetinire rapidă a creșterii PIB-ului în trimestrele următoare, economia putând intra în recesiune tehnică în trimestrul 1 din 2023. Datorită transferului statistic slab și presiunilor substanțiale asupra costurilor energetice, prognozăm o creștere de numai 1,6% în 2023, care se va redresa la 3,7% în 2024, pe măsură ce investițiile publice legate de fondurile UE vor fi accelerate.
Ambele comunicate trebuie privite cu reținere, însă scot în evidență evoluții pozitive pe termen mediu și lung ale economiei românești. În contextul geopolitic actual, o Românie instabilă, aflată lângă o Ucraina în război este ultimul lucru de care au nevoie Uniunea Europeană sau Statele Unite.