• România se schimbă

Luna octombrie a fost marcată de lansarea sau finalizarea a numeroase obiective din România finanțate cu bani europeni. Am avut proiecte în domeniul transporturilor: primele 51 de autobuze electrice cumpărate de Primăria Capitalei au ajuns în țară, Guvernul a aprobat cumpărarea a 16 locomotive electrice, s-a anunțat că în noiembrie vor fi deschise stația de metrou Tudor Arghezi și parcarea aferentă, s-au semnat contractele pentru centurile Beiuș și Sânmartin, am aflat detalii despre drumurile radiale ale Capitalei, care vor costa 1 miliard de euro. De asemenea, 45 de milioane de euro vin de la UE pentru trei puncte de trecere a frontierei cu Moldova.

Bani de la UE vin și pentru infrastructura de sănătate din România: secțiile ATI din 18 spitale vor fi digitalizate cu fonduri europene, a fost anunțată începerea lucrărilor la Spitalul Regional de Urgență Craiova, în timp ce Primăria Oradea a obținut peste 100 de milioane de euro bani europeni pentru construirea unui spital. Tot Oradea va avea și fabrică de medicamente, ridicată cu fonduri UE.

Bani europeni am primit și pentru știință, cultură și turism: se face un campus de știință și inovare la Cluj, dar se modernizează și Sala Polivalentă din București. În plus, a fost inaugurat un traseu spectaculos, Drumul Apusenilor, iar Traseul Revoluției din 1989 va fi realizat cu bani din PNRR și tehnologie VR, ca și Muzeul Holocaustului și Memorialul „Închisoarea Tăcerii”.

• Cum stăm cu banii de la UE

În septembrie, România a primit tranșa a doua din PNRR, peste 2,7 miliarde de euro intrând în țară. Potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan, până acum, România a absorbit 9,2 miliarde de euro din PNRR, fiind între primele 7 state care au primit și tranșa a doua. În ce privește cererea 3 de plată pentru PNRR, mai avem ceva de așteptat.

• Trenduri & dezbateri

Schengen - Se ridică tot mai multe „garduri” în Europa (mai multe țări UE au reintrodus controale la frontieră, iar extrema-dreapta e pe val), context în care se pune în discuție nu extinderea spațiului Schengen, ci chiar existența lui. Mai mulți lideri UE, printre care și premierul italian Giorgia Meloni, au avertizat că există un risc clar ca Spațiul Schengen să se spargă în bucăți. O analiză Deutsche Welle pune o întrebare pe care și-o pun tot mai mulți: Dacă Schengen nu mai există, de ce insistă România să fie primită?

Extinderea UE -  Parlamentul European a adoptat rezoluția europarlamentarului român Siegfried Mureșan, prin care se solicită începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul anului. Iar un document al Consiliului UE obținut de Financial Times arată că extinderea UE pentru a include 9 state noi, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, ar costa actualii membri mai mult de 250 de miliarde de euro. Din această sumă,  186 de miliarde de euro ar ajunge la Ucraina, pe parcursul a 7 ani.

Războiul gazelor, câștigat -  Deși, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, iarna 2022-23 a fost cea mai dificilă pentru rețeaua de gaze naturale a Europei, UE este destul de bine pregătită pentru iarna care vine. UE și-a îndeplinit obiectivul de stocare de 90% de gaze cu două luni înainte de termenul limită din noiembrie, comercianții trimițând acum excesul de gaz pentru a fi stocat în Ucraina. În UE se observă, de asemenea, implementarea accelerată a energiei solare fotovoltaice, a energiei eoliene și a pompelor de căldură, care contribuie încet, dar structural, la reducerea dependenței de gaz.

• Utile

Reprezentanța Comisiei Europene în România a lansat o nouă platformă online dedicată combaterii dezinformării, „trUE – Adevărul gol-goluț”, care reunește articole, studii de caz, materiale video realizate în colaborare cu influenceri, dar și materiale didactice ce pot fi folosite în timpul orelor de curs.

Newsletter-ul UE pentru tine apare lunar și este trimis în ultima zi a fiecărei luni. Conține cele mai importante evenimente din UE, deciziile care s-au luat și ne afectează, subiectele în dispută. De asemenea, vorbim despre proiectele cu fonduri europene și oportunități de finanțare, dar și despre încotro mergem, împreună, în UE.

Actual UE

Povești de succes

Opinii

Analize

Trend UE

Whisky în sticlă simplă de bere? De ce nu?

Poate părea o frivolitate să te gândești dacă o să mai poți să savurezi la fel ca acum un pahar de whisky sau Coca Cola rece vara, dacă sticla va fi una simplă, ca de bere sau de ulei, în condițiile în care este o măsură justificată de efectele de reducere a poluării. Dar este și acesta un fel în care viața noastră se poate schimba.

Asta pentru că sticlele care au reliefat numele anumitor mărci, precum cele de la Coca-Cola sau diferite branduri de whisky sau parfum, ar putea fi interzise în Uniunea Europeană, pentru a fi promovate ambalajele reutilizabile.

Noile reguli de ambalare la nivelul UE sunt discutate în prezent la Bruxelles, ca parte a Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) propus de Comisia Europeană. Legea a fost votată în comisia de mediu a Parlamentului European, urmând ca plenul PE să dea un vot în noiembrie. Directiva privind deșeurile de ambalaje impune ca greutatea și volumul ambalajului să fie reduse la minimum.

Producătorii sunt supărați și spun că „riscul este ca produsele ambalate să înceapă să arate la fel. Design-urile creative și formele inedite vor dispărea treptat, iar valoarea comercială va fi risipită deoarece mărcile nu se mai pot evidenția pe rafturi” (FEVE, o asociație comercială care reprezintă producătorii de sticle din sticlă).

Până la urmă, cât de mult contează?