Finalul lui 2023 și începutul lui 2024 au adus multe schimbări importante în UE și în România ca parte din UE.

Evenimente de impact

Printre evenimentele de impact notăm primirea parțial în Schengen a României și Bulgariei, doar cu frontierele aeriene și maritime. Controalele la frontierele aeriene și maritime se vor ridica începând cu 31 martie 2024.

La 1 ianuarie 2024, Belgia a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni, într-un moment în care UE se află la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu consecinţele agresiunii ruse în Ucraina, efectele post-pandemie, criza energetică, dezinformarea, evenimentele climatice extreme, conflictul din Orientul Mijlociu.

Și protestele masive ale agricultorilor din țări ale UE sunt printre evenimentele care afectează Uniunea, cu potențial de a genera unele schimbări structurale în abordarea de către liderii Uniunii a acestui domeniu. Franța deja face presiuni pentru modificarea legislației UE, în timp ce fermierii amenință cu „asedierea” Parisului. Fermierii europeni s-au revoltat și au blocat drumurile cu tractoare și utilaje în Franţa, Germania, Lituania, Polonia, România, Ţările de Jos.

UE a obținut un acord politic privind standardele de emisii de CO2 pentru camioane și autobuze care echivalează cu eliminarea aproape completă a modelelor cu motor diesel până în 2040. De asemenea, s-au agreat noile limite referitoare la emisiile autovehiculelor, autobuzelor şi altor vehicule, denumite „Euro 7”, şi, pentru prima dată, se introduc limite pentru emisiile de particule cauzate de uzura frânelor şi anvelopelor. Normele se vor aplica maşinilor şi camionetelor la 30 de luni după intrarea lor în vigoare, iar pentru autobuze şi camioane la 48 de luni.

Dar s-a ajuns și la un acord considerat istoric asupra unor noi reguli privind migrația, discuţiile pe această temă durând de ani de zile. Reglementările se referă la depistarea imigranţilor ilegali la sosirea lor în Uniunea Europeană, la procedurile de gestionare a cererilor de azil, la normele de stabilire a ţării UE responsabile de soluţionarea cererilor şi la modalităţile de gestionare a crizelor.

De asemenea, s-a ajuns la un acord provizoriu asupra măsurilor pentru reducerea emisiilor și a consumului de energie ale clădirilor în întreaga UE. Astfel, din 2025 nu se vor mai acorda niciun fel de subvenții pentru centralele pe gaze sau petrol, urmând ca din 2040, toate locuințele din UE să fie încălzite cu electricitate. În plus, din 2030, toate clădirile nou construite vor urma să aibă un nivel net zero de emisii.

Mai mult, ​UE a convenit asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA). S-a ajuns astfel la un „acord politic” cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate. Reglementările vor intra în vigoare din 2025.

Liderii UE au aprobat și deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R.Moldova. S-a putut ajunge la acest acord doar după ce Viktor Orban, premierul ungar, a plecat din sală.

Reguli noi

Din 11 ianuarie a intrat în vigoare Data Act, legea privind datele, care permite utilizatorilor produselor conectate (dispozitive smart sau aparatură industrială inteligentă) să acceseze datele generate de aceste dispozitive și să le partajeze către terțe părți.

În viitor borcanele de miere vor fi etichetate clar cu ţara de origine, este o decizie luată în cadrul așa numitelor „directive privind micul dejun”.

Distrugerea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte va fi interzisă, punându-se capăt modelului „atrage, fabrică, aruncă”. De asemenea, produsele sustenabile devin o nouă normă a UE, pentru ca acestea să dureze mai mult şi să fie mai uşor de reparat şi reciclat. Întreprinderile mari vor trebui să raporteze în fiecare an câte produse de consum nevândute elimină şi de ce.

Unde se află România

România se află pe locul trei în Europa la nivelul de corupție, în urma noastră fiind doar Ungaria și Bulgaria. România are 46 de puncte din 100 (media UE este de 64 de puncte). Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.

Diferențe sunt și la modul în care ne cheltuim banii. Cheltuielile unei gospodării pentru locuință, apă, electricitate, gaze, alte utilități și combustibili însumează în România 18,4% din cheltuielile totale, în timp ce ponderea medie din UE e de 24,1%. Pe de altă parte, România înregistrează cea mai mare pondere a alimentelor în totalul cheltuielilor gospodăriilor, media națională, de 23,7%, fiind cu 11,5 puncte procentuale peste media UE.

Câteva povești de succes

Una dintre cele mai moderne școli din România a fost inaugurată la Gănești, cu o investiție europeană de 1,5 milioane euro. Iar aeroportul din Sibiu are cea mai performantă cameră cu termoviziune din România, luată cu bani de la UE. A ajuns în țară și primul tren electric Alstom Coradia Stream, dintr-un lot de 37 contractate, plătite parţial cu bani europeni. Oradea și-a făcut Incubator de afaceri, cu bani de la UE, în timp ce Spitalul Județean din Baia Mare va avea parc fotovoltaic, construit cu bani europeni. De asemenea, porturile românești suprasolicitate de mărfurile din Ucraina primesc un ajutor de 126 de milioane de euro. Și la nivel de proiect: România și Bulgaria vor să facă Dunărea navigabilă aproape tot anul, 62 de trenuri noi ne vor fi livrate de polonezi până cel târziu la începutul anului 2027.

De altfel, potrivit unei informări a ministrului Economiei, am aflat că fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) şi până in septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor, sumele primite minus contribuţii ale României la bugetul UE a depăşit 60 de miliarde de euro.

Iar șapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii României, procentul situându-se în media UE. Cel mai recent Eurobarometru realizat de Parlamentul European mai arată că 75% dintre români spun că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, acesta fiind unul din cele mai ridicate procente din UE.

Evenimente UE

Știri din UE

Interviuri si Opinii

Analize

Povești de succes

O perspectivă

După alegerile europene din iunie, cele mai importante joburi de la Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European și Serviciul European de Acțiune Externă vor fi distribuite între principalele grupuri politice. Există un scenariu în care șefia acestor instituții europene să revină exclusiv femeilor.

Potrivit Politico, patru nume, toate ale unor femei, sunt legate de cele mai înainte roluri din instituțiile europene:

Ursula von der Leyen ar putea rămâne în fruntea Comisiei Europene. Roberta Metsola și-ar putea păstra rolul de președinte al Parlamentului European. Mette Frederiksen, actualul premier al Danemarcei, ar putea deveni președintele Consiliului European. Kaja Kallas, premierul estonian, ar putea deveni Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, pe scurt șefa politicii externe a UE.

„E visul meu. Ar da un semnal foarte puternic", a spus pentru publicația menționată un diplomat care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Pe listă se adaugă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (mandatul ei va dura până în 2027) și Nadia Calviño, care tocmai a preluat funcția de președinte al Băncii Europene de Investiții.

Astfel, femeile ar deține toate pozițiile importante ale UE.