Prin gaura din fuzelajul avionului se vedeau stelele de pe cer. Se auzea vâjâitul curentului de aer care răscolea cabina. Toți cei 171 de pasageri aflați la bordul unui Boeing 737 Max al companiei Alaska Airlines aveau măștile de oxigen pe față. Aparatul pierdea rapid din înălțime și se pregătea să aterizeze.
În data de 5 ianuarie, ora 17:00, acesta decolase din Portland, statul Oregon, SUA, cu direcția Ontario, California. O bucată din corpul avionului împreună cu un hublou s-au desprins la zece minute după ce avionul a părăsit pista aeroportului, conform declarației companiei aeriene.
Aparatul de zbor atinsese o înălțime de 5.000 de metri când s-a întâmplat incidentul, fiind obligat să aterizeze de urgență. Procedura a reușit, pasagerii și echipajul ajungând în siguranță la sol. Cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
În data de 2 ianuarie, un avion Airbus A350 al companiei Japan Airlines, care venea la aterizare pe aeroportul Haneda din Tokyo, a lovit un aparat de zbor de mici dimensiuni ce aparținea pazei de coastă japoneze.
Toate cele 379 de persoane aflate la bordul Airbus au supraviețuit, salvându-se în „18 minute”, cât au durat operațiunile de evacuare, conform relatărilor presei japoneze, în timp ce incendiul declanșat în urma coliziunii se extindea cu repeziciune la bord.
„În timp ce fumul a început să intre în cabină și să se răspândească peste tot... însoțitorii de bord au început să strige la pasageri, cerându-le să nu se atingă de bagaje, femeile să-și scoată rapid pantofii cu toc din picioare și toată lumea să lase capetele în jos și să evite pe cât posibil inhalarea fumului”, a declarat purtătorul de cuvânt al aeroportului din Tokyo.
Cinci din cei șase membri ai echipajului din avionul gărzii de coastă, care rula fără autorizație pe pistă, au murit în urma impactului.
Cele două evenimente aviatice, petrecute la începutul anului, arată probleme tehnice și logistice grave în industria de transport aerian, dar și o pregătire excelentă a echipajelor de zbor, atât a piloților, cât și a celor de asistență a pasagerilor, care au salvat viața a 550 de persoane.
Bilete ieftine, riscuri majore
Incidentele arată că s-a ajuns într-un punct de cotitură în ce privește transportul aerian.
În jur de 100.000 de curse se înregistrează zilnic la nivel global cu 6 milioane de oameni la bord.
Multe aeroporturi sunt neîncăpătoare, serviciile au scăzut mult în calitate, personalul e nemulțumit de salarii, iar companiile se află într-o competiție acerbă.
Grevele piloților, anularea curselor și falimentele din industrie sunt evenimente tot mai frecvente.
Tehnologia de calcul și cea de comunicare au oferit posibilitatea optimizării vânzărilor de bilete, a traseelor, dar și a legăturilor dintre curse, mărind eficiența zborurilor, creșterea numărului de călători și ieftinind biletele.
Dar aceste avantaje au venit cu riscuri majore în ce privește siguranța pasagerilor, riscuri de care se vorbește prea puțin.
De exemplu, modelul Boeing 737 Max se află la al treilea incident grav în decurs de cinci ani, asta după ce toate avioanele de acest tip au fost ținute la sol o lungă perioadă.
VIDEO. Ce s-a întâmplat în interiorul avionului Boeing 737 Max după desprinderea porțiunii de fuzelaj - Surse: X-Twitter/ TikTok
Două aparate din acest model s-au prăbușit în 2018 și 2019, constatându-se o eroare de programare în funcționarea pilotului automat.
Problemele în ce privește fuzelajul ar duce la o nouă situație de criză în jurul acestui model de avion atât de popular.
FAA (Federal Aviation Administration), agenția americană care se ocupă cu reglementarea acestei industrii, a interzis zborul pentru 170 de aeronave 737 Max după incidentul înregistrat de compania Alaska Airlines.
Pentru ce se întâmplă la Boeing și cum una dintre cele mai puternice companii de tehnologie din lume a ajuns într-o mare criză, documentarul „Downfall: The Case Against Boeing”, distribuit de Netflix, e relevant și prezintă problemele de management din interiorul marelui producător de avioane care au dus la scăderea calității.
Măiestria și experiența umană au salvat sute de vieți
Pe de altă parte, precizia și disciplina atât de lăudate la japonezi au eșuat în data de 2 ianuarie când, într-un mod inimaginabil pentru civilizația țării asiatice, un avion al unei autorități de stat n-a respectat regulile și a rulat pe o pistă întunecată, pe care urma să aterizeze un avion de linie.
Ancheta e încă în desfășurare, dar comunicatele oficiale au prezentat o situație care sugerează că accidentul a fost provocat de o eroare umană, indisciplină și nefuncționarea luminilor de semnalizare.
VIDEO. Salvarea pasagerilor și incendiul avionului Airbus al companiei Japan Airlines, pe pista aeroportului din Tokyo, în data de 2 ianuarie - Sursa: TikTok/ X-Twitter
Cele două incidente de la începutul anului nu s-au transformat în catastrofe doar datorită priceperii piloților și a pregătirii echipajelor care au reacționat corect în situații de criză.
Într-o industrie care pune tot mai mult accent pe automatizare, inteligență artificială și dezvoltarea piloților computerizați, măiestria și experiența umană au fost decisive pentru salvarea a sute de vieți.
Aeroporturile supra-aglomerate, numărul mare de decolări și aterizări, manevrarea miilor de tone de bagaje și complicatele proceduri de securitate, plus controlul documentelor, au transformat călătoria cu avionul într-o aventură plină de stres și teamă.
Criza transportului aerian despre care nu vorbește nimeni
Din păcate, în acest moment, nu există o alternativă la acest tip de călătorie. Încă se ajunge mai repede la destinație decât cu trenul sau cu mașina, deși pasagerilor li se cere de către companiile aeriene să vină cu două sau chiar cu trei ore înainte de decolare la aeroport.
La nivelul Uniunii Europene există un program ambițios de refacere a infrastructurii feroviare, interconectarea dintre orașe și dublarea numărului de linii de cale ferată de mare viteză până la sfârșitul anului 2030, dar va dura mult mai mult până când călătoria cu trenul pe distanțe lungi va fi mai avantajoasă decât cea cu avionul.
Până atunci, ar trebui ca agențiile de reglementare și control al zborului din statele dezvoltate să sesizeze criza în care se află transportul aerian și să ia măsuri drastice pentru refacerea aeroporturilor, dezvoltarea companiilor și a sistemelor de trafic, astfel încât să fie evitate catastrofele.
Astfel de măsuri, mai mult ca sigur, cel puțin pe termen scurt vor crește prețul biletelor și vor scădea numărul de pasageri, dar o serie de evenimente tragice pot pune o întreagă industrie pe butuci.
Cele două incidente grave de la începutul anului au reprezentat un puternic indiciu că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită.
Aeroporturile și companiile aeriene au fost grav afectate de pandemie, atunci când zborurile au fost interzise sau limitate din cauza măsurilor de protecție sanitară.