Pentru România, evenimentul lunii martie a fost intrarea parțială în Schengen, fiind desființate granițele aeriene și maritime. De la 31 martie 2024, românii care călătoresc cu avionul sau pe cale maritimă, nu mai sunt nevoiți să stea la cozi pentru a face controlul documentelor. Totuși, intrarea în spațiul Schengen maritim și aerian a redeschis discuția despre aderarea totală la Schengen a României. CE a dat asigurări că discuțiile pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre ale României și Bulgariei vor continua, iar politicienii români s-au întrecut să declare că vor face tot ce ține de ei ca acest lucru să se întâmple până la finele lui 2024.

În schimb, am primit un avertisment de la Comisia Europeană, care ne-a atenționat că cererea de plată nr 3 din PNRR e întârziată. România mai are 400 de jaloane de îndeplinit și orice nerealizare înseamnă bani pe care îi vom pierde. Cu jumătate de gură, ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a zis că cererea de plată 3 din PNRR nu este blocată, iar autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor.

Din evenimentele care au marcat UE în luna martie, consemnăm o decizie considerată istorică, invitarea Bosniei să deschidă negocierile de aderare. De asemenea, liderii UE au decis să fie adoptat „rapid” cadrul de negociere pentru Republica Moldova, un pas înainte pe drumul aderării Chişinăului la Uniunea Europeană.

Iar Parlamentul European a aprobat legea AI, primul regulament din lume care oferă o cale clară pentru dezvoltarea sigură a inteligenței artificiale. A fost adoptată și o nouă directivă a PE privind centralele pe gaz și cărbune, care are ca termen limită de implementare 2040, prin care se dorește reducerea în timp a ponderii acestora în sistemul general de încălzire. Și o lege revoluționară a fost adoptată de Parlamentul European, în urma căreia presa va fi mai protejată, dar va fi și obligată să-și prezinte patronii și publicitatea plătită de stat.

Banii UE au continuat să remodeleze România. Am ajuns la 1.091 de km de autostradă și drum expres, după ce a fost deschisă traficului șoseaua care face legătura între Centura Oradea și A3, realizată cu bani europeni. Drumul Expres Oradea-A3 se va adăuga în următorii ani conexiunii rutiere de mare viteză Via Carpatia, care va face legătura între nordul și sudul Europei.

A fost aprobată și construirea unui spital nou unde să se mute Institutul Fundeni. Va fi construit un complex modern, cu zeci de săli de operație, pentru care este alocat un buget de 500 de milioane de euro, majoritar din fonduri UE. Și tot cu bani europeni, aeroportul din Iași a devenit primul din țară cu sursă de energie verde.

Tot în luna martie, a fost semnat contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României – PDURo, o investiţie de circa 20 de milioane de euro, cu bani din PNRR. Portalul va permite accesarea a peste 21 de proceduri online în România, dar şi în toate ţările UE. Iar Comisia Europeană a aprobat ca anul acesta programul Start Up Nation să fie susținut cu bani europeni, 400 de milioane de euro. Autoritățile române promit că va fi lansat în luna mai.

Ministrul Agriculturii a făcut un calcul și a ajuns la concluzia că 41 miliarde de euro, bani de la UE, au fost investiți în agricultura din România în ultimii 17 ani, ajutând-o să se dezvolte, prin investiții și subvenții. Și o analiză Curs de Guvernare arată că 2023 a fost un an record pentru investiții, care au fost cu 8 miliarde de euro mai mari decât în 2022. Fondurile UE au contribuit la dezvoltarea susținută a infrastructurii și economiei în ansamblu.

Despre cum mai stă România în UE, am aflat și bune, și mai puțin bune. Avem nu mai puțin de jumătate din mamele sub 15 ani din UE, în condițiile în care Olanda are zero, dar educația sexuală se face încă de la grădiniță. România a rămas și țara cu cea mai mare inflație din blocul comunitar, cifrele Eurostat pe februarie arătând o creștere generalizată a prețurilor de 7,1%, comparativ cu o medie de 2,8% în UE. Dar avem și o veste cu potențial de bine, România nu mai este prima la accidente mortale rutiere din UE. Potrivit statisticii pe 2023, Bulgaria a urcat pe primul loc, cu 82 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în România au fost 81.

Actual UE

Povești de succes

Opinii

Analize

Interviuri și dezbateri

De la „Follow the money” la „Ia-le banii!”

Într-un interviu pentru spotmedia.ro (Mafia și noile ei metode. Vulnerabilitatea României: Nu mai are nimeni control pe ce se întâmplă și Detalii despre dosarele vaccinurilor, subvenției pentru stuf și BMW-urilor pentru poliție) șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a povestit despre cum crima organizată devine din ce în ce mai puternică prin fraudarea bugetului UE, iar frauda cu TVA este o afacere de bază pentru mafie. Ea spune că crima organizată gravă nu poate exista fără infracțiuni financiare, iar strategia este aceea de a le paraliza capacitatea financiară. „Concentrează-te pe bani și ia-le banii”, este noua deviză a șefei Parchetului European.

În ceea ce privește România, Kovesi spune că modificarea legislativă care nu pedepsește evaziunea până la un milion de euro, dacă prejudiciul este acoperit este foarte periculoasă nu numai pentru că încurajează acest tip de fapte, ci și pentru că nu mai are nimeni un control jurisdicțional asupra a ceea ce se întâmplă, cât timp angajații administrației financiare aplică direct clauza de nepedepsire.

În plus, nivelul de detectare a fraudelor este foarte scăzut în România. Kovesi spune că „este ciudat că deschidem o investigație în Italia sau în Germania și vedem că se întâmplă ceva în România. Bineînțeles că noi imediat anunțăm colegii din România, dar mă întreb cum de autoritățile din România nu văd că se întâmplă ceva acolo?”.