Atingerea țintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB la finele anului 2023 nu mai este posibilă, chiar dacă va fi adoptat un pachet de măsuri fiscale în luna august, se arată într-un Raport de analiză a convergenței România – Zona Euro Monitor, publicat de BNR sub coordonarea președintelui Consiliului Fiscal, economistul Daniel Dăianu.
În cazul în care ajustarea fiscal/bugetară va avea loc, fie cu un orizont prelungit către 2025, se va putea intra în Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS2) în 2026-2027 cu adoptarea monedei unice spre sfârșitul acestui deceniu, explică Dăianu, citat de Curs de Guvernare.
MCS2 reprezintă stabilirea parităţii centrale între cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro şi a unei marje de fluctuaţie faţă de paritatea centrală. Marja standard de fluctuaţie este plus/minus 15 la sută.
România se confruntă cu probleme ce decurg dintr-un „noian” de crize mondiale, pe un fond internațional cu turbulențe și competiție geopolitică intensă și are de răspuns la particularități ale situației sale economice, notează Dăianu, în introducerea raportului.
Deficit bugetar de 5,5%
Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică.
„Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, subliniază Dăianu.
Acesta menționează că datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80 la sută din PIB), dar mult crescută față de acum 15 ani (când era 15 la sută din PIB). Datoria poate fi tot mai amenințătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA și Europa, ceea ce influențează condițiile pe piețele financiare.
„Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică și construcția bugetului”, spune Dăianu.
Citește articolul integral pe Curs de Guvernare.