- Ezitarea lui Olaf Scholz de a trimite tancuri în Ucraina a produs o întreagă dezbatere internațională, cu disensiuni între Washington și Berlin.
- Annalena Baerbock, ministrul de Externe german, a declarat că țara pe care o reprezintă nu se va opune dacă state care dețin tancuri Leopard le vor trimite Ucrainei.
- Cancelarul german spune însă că nu e nimic decis, iar o hotărâre se va lua în Consiliul de Securitate.
- Guvernul de la Varșovia a trimis către Berlin documentația necesară și o cerere pentru aprobarea transferului de tancuri Leopard, deținute de Polonia, către Ucraina.
- Reprezentant al Uniunii Creștin Democrate: Blocarea coaliției de guvernare de către cancelar arată că Germania a eșuat într-un moment crucial al istoriei, războiul din Europa.
În mandatul președintelui Donald Trump, când acesta critica NATO, numind-o o organizație depășită, Angela Merkel, cancelarul german de atunci, și-a asumat rolul de a susține instituțiile euro-atlantice și de a menține stabilitatea pe bătrânul continent.
Dar toate au venit cu un preț, iar acesta a fost reprezentat de compromisurile făcute în fața lui Vladimir Putin, care și-a dezvoltat politicile agresive la adresa europenilor, pregătindu-se pentru invadarea Ucrainei.
Fostul cancelar german a intrat în istorie, iar mulți critică unele decizii, care au generat tensiuni politice și sociale, dar au creat și contextul războiului care afectează azi întreaga lume.
O întrebare imposibil de evitat în aceste zile în care dezbaterea în legătură cu tancurile germane pune în pericol coaliția de guvernare de la Berlin este: „Ce decizie ar fi luat Angela Merkel?”
Olaf Scholz, președintele Partidului Social Democrat, 65 de ani, deține funcția de cancelar al Germaniei (prim-ministru) din data de 8 decembrie 2021.
Când semaforul german e alimentat cu înaltă tensiune
În urma alegerilor generale, SPD a realizat o majoritate parlamentară cu Partidul Liberal Democrat (FDP) și Alianța Ecologistă, formând coaliția „semafor”, cum îi spun nemții, numele venind de la culorile partidelor care au intrat la guvernare (SPD - roșu, FDP - galben și ecologiștii - verde).
Semaforul are o majoritate de 52% în Bundestag, parlamentul german, iar principalul partid de opoziție e CDU, care a obținut în alegeri 24% din numărul total de voturi.
Ezitarea cancelarului Olaf Scholz de a trimite tancuri în Ucraina a produs o întreagă dezbatere internațională, cu disensiuni între Washington și Berlin, exprimate în spatele ușilor închise, dar și declarații contradictorii venite din partea reprezentanților guvernului german.
Într-un interviu acordat duminică unui post de televiziune din Franța, Annalena Baerbock, ministrul de Externe german, a declarat că țara pe care o reprezintă nu se va opune dacă state care dețin tancuri Leopard le vor trimite Ucrainei.
Există o regulă contractuală prin care niciun cumpărător de tehnică militară, fabricată într-o anumită țară, nu poate să o vândă sau să o doneze unui terț fără acordul guvernului din statul care a fabricat echipamentul.
Annalena Baerbock este lidera Alianței Ecologiste, fiind o susținătoare a transferului de arme către Ucraina. Declarația pe care a făcut-o a produs tensiuni în coaliție.
La scurt timp, Olaf Scholz a spus că nu e nimic decis, iar o hotărâre în acest sens se va lua în Consiliul de Securitate, un organism din care fac parte liderii partidelor din alianța de guvernare.
„E necesar să clarificăm acest subiect cât mai repede posibil. Nu-mi este clar de ce vehiculele blindate de infanterie nu escaladează războiul din Ucraina, dar tancurile de luptă, da”, a declarat Omid Nouripour, vicepreședintele Alianței Ecologiste, citat de Politico.
Cele trei principii ale lui Olaf Scholz
De asemenea, critici la adresa cancelarului german au venit și din partea FDP, celălalt partid din coaliție, care prin parlamentarul Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare din Bundestag, a spus că rezistența de a trimite tancuri Ucrainei provoacă o catastrofă în această țară, fiind un eșec al politicii germane.
Din luările de poziție ale liderilor politici reiese că problema e cancelarul Olaf Scholz, poziționarea partidului său față de conflictul din Ucraina.
Într-un document intern al social-democraților germani, citat de Deutsche Welle, sunt trecute trei principii pe care conducerea formațiunii a decis să le respecte cu privire la reacția față de invazia declanșată de Vladimir Putin:
- Ucraina trebuie să primească tot sprijinul necesar pentru a învinge.
- E nevoie să se facă tot posibilul să nu apără un conflict între NATO și Rusia.
- Trebuie evitată acțiunea unilaterală a oricărei națiuni care sprijină Ucraina.
Parcurgând enunțurile de mai sus, ezitările lui Olaf Scholz sunt mai ușor de înțeles, dar greu de explicat. De exemplu, dacă un grup de state NATO, care dețin tancuri Leopard, vor să le transfere Ucrainei, de ce s-ar opune guvernul german? În situația dată, sunt respectate toate cele trei principii.
Polonia și cartoful fierbinte
Marți, 24 ianuarie, Guvernul de la Varșovia a trimis către Berlin documentația necesară și o cerere pentru aprobarea transferului de tancuri Leopard, deținute de Polonia, către Ucraina, a anunțat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării.
„De asemenea, fac un apel către Germania să se alăture coaliției statelor care doresc să trimită tancuri Leopard în Ucraina. Este o cauză comună, fiind vorba de securitatea întregii Europe”, a scris ministrul pe contul său de Twitter.
Și astfel cartoful fierbinte a ajuns la Olaf Scholz, obligat să ia o decizie rapidă, cel puțin în ce privește solicitarea Poloniei.
Cele trei principii enunțate de SPD și atitudinea ezitantă a lui Olaf Scholz arată din nou că actualul cancelar se teme de Rusia.
Într-un articol anterior, publicat de Spotmedia.ro, sunt prezentate principalele motive care provoacă lipsa unei acțiuni coerente a Germaniei în ce privește sprijinul acordat Ucrainei.
E vorba de relația complicată dintre guvernul german și companiile care au pierdut investițiile din Rusia, dar și speranța ca, imediat după încheierea războiului, relațiile comerciale cu Moscova să fie reluate.
În acest context, rămâne interesant de aflat cum ar acționa Angela Merkel în situația actuală, știut fiind faptul că fostul cancelar a dat o mare importanță bunăstării germane și a încurajat mediul de afaceri chiar și atunci când acțiunile unor companii încălcau principiile democratice.
CDU, pregătit să intre la guvernare
Pentru a contura posibila poziție a doamnei Merkel, dacă astăzi ar mai fi fost cancelar al Germaniei, mergem la CDU, partidul care a propulsat-o la putere și care la alegerile din 2021 a luat doar cu un procent și jumătate mai puține voturi decât formațiunea condusă de Olaf Scholz.
În cazul în care confruntările dintre FDP, Verzi, pe de-o parte, cu social-democrații, pe de altă parte, continuă, liderii CDU sugerează că sunt gata să intre la guvernare alături de cele două partide minoritare din alianță și să împingă SPD-ul în Opoziție.
„Dacă cele trei partide nu se pot pune de acord asupra unor probleme centrale, ar trebui să acționeze în cele din urmă în mod consecvent și să caute un nou început, dar în circumstanțe diferite. În orice situație, noi suntem gata să ne asumăm responsabilitatea de a guverna”, a declarat ︎Thorsten Frei, șeful grupului parlamentar al CDU, într-un interviu acordat publicației germane „Bild”.
În Uniunea Creștin Democrată există poziții și mai critice decât cea exprimată atât de elegant de șeful grupului parlamentar al partidului.
„FDP și Verzii trebuie să se întrebe dacă sunt dispuși să-și asume responsabilitatea pentru acest eșec, care vine împotriva propriilor convingeri. Blocarea coaliției de guvernare de către cancelar arată că Germania a eșuat într-un punct crucial, o provocare a istoriei, războiul din Europa”, a declarat Norbert Röttgen, 57 de ani, expert în afaceri internaționale la CDU.
Doamna Cancelar nu putea să-l mustre pe Putin
La nivelul elitelor politice din Germania se manifestă temerea că țara și-ar putea pierde influența pe plan internațional, dar și pe cea din Uniunea Europeană din cauza lipsei de coerență în raportarea la invazia declanșată de Vladimir Putin.
O apropiere între Polonia, statele baltice și cele nordice, amenințate de politica agresivă a Rusiei, susținute de SUA și Marea Britanie, ar putea reduce semnificativ forța de a modela relațiile internaționale ale Germaniei, cu toate consecințele politice și economice ce decurg de aici.
Când Putin a anexat Peninsula Crimeea, în 2014, „spre deosebire de Obama, Merkel nu-și permitea să-și exprime public opiniile despre autocratul rus. Kievul se află la 8.000 de kilometri de Washington, dar la doar 1.200 de kilometri de Berlin. Nu avea opțiunea de a-l mustra pe Putin”, a scris jurnalista Kati Marton, în cartea „Doamna Cancelar, remarcabila odisee a Angelei Merkel”, tradusă în limba română și publicată de Editura Litera.
Capacitatea de a se înțelege cu Putin
„Deloc surprinzător, cancelarul a fost în favoarea unei soluții diplomatice. Merkel avea o încredere uriașă în capacitatea sa de a discuta și chiar de a se înțelege cu Putin, a declarat Victoria Nuland, reprezentanta Departamentului de Stat al SUA. Obișnuia să spună: Lasă-mă să-l înmoi puțin. Sunt om de știință. Îmi place să descompun problemele în părți mici și mai ușor de gestionat și nu las emoțiile să-mi stea în cale. Contează doar să găsim soluțiile”, a scris Kati Marton.
„Deși era în continuare sceptic, Obama nu avea o idee mai bună privind modul de reacție și a lăsat-o să se ocupe de situație și să trateze cu Putin în numele Occidentului”, arată jurnalista germană, în cartea despre Angela Merkel.