Părintele Grigori Borisov spune o rugăciune pentru Ucraina în fiecare zi, într-o liturghie specială la biserica ortodoxă din districtul Lasnamäe, în centrul celei mai populate suburbii a capitalei Estoniei, Tallinn, unde majoritatea oamenilor sunt vorbitori de limbă rusă.
Biserica Icoanei Maicii Domnului a fost construită în 2013, cu ajutorul fondurilor unui ONG cu sediul la Moscova, scrie The Guardian.
În timp ce, în luna martie, biserica ortodoxă estonă s-a alăturat altor biserici din țara baltică pentru a condamna bombardarea civililor din Ucraina, liderul bisericii din Moscova, patriarhul Kirill, a fost acuzat că a sprijinit războiul lui Vladimir Putin.
Borisov, în vârstă de 32 de ani, care a urmat o facultate de teologie din Sankt Petersburg, spune că nu are voie să vorbească despre politică și război.
Dar preotul admite că există o anxietate larg răspândită în congregația sa din această parte a orașului, defavorizată din punct de vedere economic.
„Situația sănătății mintale este proastă – Covid, război, situația economică, prețul gazelor. Aceste lucruri îi fac pe oameni să fie triști și îngrijorați”, spune preotul.
Borisov îi tratează la fel pe toți cei care vin la biserică, indiferent dacă sunt estonieni, ucraineni sau ruși: „Toți sunt una în Iisus Hristos”.
Risc de neînțelegeri periculoase
Estonia a fost o republică sovietică din 1944 până în 1991 și aproximativ 322.000 din populația sa de 1,3 milioane de oameni se autoidentifică drept etnici ruși, 90.000 având cetățenia rusă. Mulți etnici ruși apelează la televiziunea rusă pentru a se informa.
Între timp, Guvernul Estoniei, condus de Kaja Kallas, a adoptat o linie izbitor de fermă cu privire la necesitatea înăspririi sancțiunilor economice impuse de Occident asupra economiei Rusiei și interzicerea vizelor de călătorie pentru cetățenii ruși.
Este o dinamică ce riscă să aducă neînțelegeri periculoase, în care opoziția față de Rusia lui Putin ar putea fi interpretată ca o dezaprobare a rușilor în general.
Karsten Brüggemann, profesor de istorie la Universitatea din Tallinn, a declarat că asistența financiară oferită refugiaților ucraineni este, de asemenea, văzută ca o amenințare de către unele persoane din comunitatea rusă.
„Văd câți bani dă statul refugiaților ucraineni și ei nu au nimic. Pentru unii dintre rușii care se află într-o situație socioeconomică precară, acest lucru este într-adevăr destul de enervant, cel puțin”, spune el.
Întinzându-și rufele pe terasa apartamentului ei de la parter, la umbra bisericii din Lasnamäe, o mamă de 39 de ani a doi copii de 3 și 5 ani, care a refuzat să-și dea numele, a spus că s-a născut în Tallinn, dar s-a identificat ca rusoaică: „Mai bine am grijă ce spun, pentru că mă vor deporta”.
„A fost bine înainte de război. Am lucrat pentru două companii estoniene și a fost bine, dar acum suntem văzuți ca fiind periculoși. Ce ne vor face în continuare? Nu sunt în favoarea sancțiunilor UE. Ei nu rănesc Rusia, ci ne rănesc pe noi. Guvernul ar trebui să aibă grijă de oamenii săi, nu de ucrainenii care ne amenință, care protestează în fața ambasadei Rusiei”, a mai spus femeia.
Ea auzise afirmații false potrivit cărora guvernul estonian a oprit mesele gratuite pentru copiii din școlile în limba rusă. „Nu știu dacă este adevărat, dar ar putea fi”, a declarat ea.
Îngrijorări legate de un posibil conflict
Un moment tensionat între Guvernul estonian și comunitatea etnică rusă a avut loc săptămâna trecută, când autoritățile au vrut să scoată un tanc T-34 din era sovietică de pe piedestal, în orașul de est Narva, unde 95,7% din populație este vorbitoare nativă de limba rusă și 87,7% dintre persoane sunt etnici ruși.
Decizia a fost luată ca parte a unui plan mai amplu de relocare a 200 - 400 de monumente publice în muzee, pe motiv că invazia Ucrainei de către Moscova a „deschis răni în societatea noastră de care aceste monumente din epoca comunistă ne amintesc”.
Au existat îngrijorări legate de un posibil conflict puternic. Relocarea unei statui cunoscută sub numele de Soldatul de Bronz din Tallinn în aprilie 2007 a dus la două nopți de revolte, în timpul cărora un protestatar rus a fost ucis. De data aceasta, localnicii s-au adunat în mod pașnic pentru a depune flori acolo unde era amplasat tancul.
Katri Raik, un fost ministru al Guvernului, care acum este primarul orașului Narva, a spus că există o teamă reală în comunitatea rusă la care guvernul trebuie să fie sensibil.
„Trebuie să scăpăm locuitorii din Narva de teamă. Le este teamă că vor fi trimiși din Estonia. Cu siguranță nu vom expulza oamenii din Narva”, a promis primarul.
Sâmbătă, de Ziua Independenței Estoniei, președintele țării, Alar Karis, a spus că „trebuie să recunoaștem că unii rezidenți ai țării noastre au o înțelegere istorică diferită”.
El a cerut înțelegere și sensibilitate: „Suntem 1,3 milioane de oameni. Deținem puterea. Dar numai dacă mergem înainte, luându-ne în seamă unii pe alții, fără să ne ne ascundem de adevăr”.