Fact checking-ul săptămânii: Tehnică înșelătoare: încercarea de discreditare a unor imagini de la bombardamentele din Ucraina ca și cum ar fi false

Fact checking-ul săptămânii: Tehnică înșelătoare: încercarea de discreditare a unor imagini de la bombardamentele din Ucraina ca și cum ar fi false
Susține democrația
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Este adevărat că, în acest moment, numeroase imagini și clipuri video despre războiul din Ucraina circulă pe rețelele sociale și în mass media. La fel, este adevărat că unele dintre aceste imagini și clipuri video sunt fabricate sau scoase din context. Uneori, utilizatorii de Internet care încearcă să verifice personal veridicitatea imaginilor pot ajunge la concluzii pripite, pot repeta, fără să își dea seama, interpretări eronate, mituri și narațiuni strategice, sporind astfel starea de confuzie și incertitudine cu privire la războiul din Ucraina.

Contextul

Există utilizatori care pretind că imagini autentice care prezintă consecințele distrugerii prin bombardament a unei clădiri rezidențiale din Chuhuiv, în estul Ucrainei, produsă joi, 24 februarie 2022, ar fi fost făcute în cu totul alt context.

ADVERTISING

Una dintre imaginile autentice care sunt contestate (Chuhuiv, Ucraina, 24 februarie 2022). Sursa

Cei care contesta veridicitatea imaginilor susțin că aceastea ar fi fost făcute de la o explozie în urma unei scurgeri de gaze, care s-a petrecut în Rusia, în 2018. Alți utilizatori afirmă că femeia rănită care apare într-o parte din imagini ar fi de fapt o actriță plătită, sau ar figura și în fotografiile din 2018.

Exemple de postări care contestă veridicitatea imaginilor fotografiate la Chuhuiv, Ucraina, 24 februarie 2022. Sursa 1, Sursa 2

Similitudinile între imagini nu se confirmă

Prin compararea mai multor imagini de la locul celor două incidente, reiese că, deși au unele asemănări superficiale, ele nu sunt sub nicio formă identice. Cel mai edificator amănunt este acela că cele două clădiri nu au același număr de etaje, după cum confirmă clipurile video care ilustrează cele două situații (Rusia vs. Ucraina).

ADVERTISING

Comparație între imaginile de locul exploziei din Rusia (2018) și de la locul bombardamentelor din Ucraina (2022). Sursa

Mai mult decât atât, există mai multe dovezi care conformă autenticitatea fotografiilor din Chuhuiv, din februarie 2022:

  • Mai multe surse jurnalistice au difuzat imagini de la locul bombardamentului, care au fost mai departe preluate de organizațiile de media din întreaga lume;
  • Fotografii care au pozat persoana rănită înfățișată în imagini au confirmat veridicitatea acestora;
  • Metadatele (adică datele electronice care descriu detaliile fotografiilor) confirmă locația;
  • Persoana din fotografii, Olena Kurilo, a dat declarații care dezmint zvonurile create.

Concluzii – ce reținem din acest caz

  1. Imaginile care prezintă consecințele distrugerii prin bombardament a unei clădiri rezidențiale din Chuhuiv, în estul Ucrainei, produsă joi, 24 februarie 2022 sunt autentice.
  2. Punerea sub semnul întrebării a autenticității acestor fotografii servește la alimentarea unor mituri și narațiuni strategice care circulă intens în spațiul public, cu scopul de a crea neîncredere, de a cultiva suspiciunea și de a relativiza dramatismul situației de pe teren: “mass media mint”, “sursele pretins de autoritate mint”, “și străinii (sic!) fac același lucru”; “invazia este inventată, imaginile dramatice de la TV sunt filmate de actori profesioniști”.
  3. Verificarea autenticității informațiilor (fact checking) este un proces care necesită rigoare și aplicarea unei metodologii de coroborare a informațiilor de context, din mai multe surse. Acest demers nu poate fi făcut nici speculativ, și nici prin informare superficială.
  4. În momentul în care nu puteți verifica autenticitatea unei imagini sau al unui clip video, măsura de siguranță este să nu le distribuiți, pentru a nu contribui la viralizarea lor.
  5. Diferența dintre erorile de informare (“misinformation”) și dezinformare este dată de intenția de a induce în eroare care, în cazul dezinformării, este o trăsătură definitorie. Existenta retractărilor, a actualizărilor, a revenirilor reprezintă semnale puternice privind diferența dintre eroare și dezinformare.

Sursele noastre de fact-checking

ADVERTISING

https://www.bbc.com/news/60554910

https://correctiv.org/faktencheck/2022/02/25/krieg-in-der-ukraine-doch-dieses-bild-ist-aktuell-und-zeigt-die-folgen-eines-mutmasslich-russischen-raketenangriffs/

https://twitter.com/bellingcat/status/1496762986161127425

https://theintercept.com/2022/03/02/russian-tv-ukraine-war-conspiracy/

https://twitter.com/fnsalsaif/status/1498297393699340296

 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇