Preşedintele PNL, Florin Cîţu, spune că e responsabilitatea Parlamentului să se asigure că legile adoptate respectă drepturile românilor și că modificarea Codului comunicațiilor este necesară pentru demararea licitațiilor 5G. El a evitat însă să răspundă de ce e inclus în acest proiect și articolul care ar permite interceptarea conversaţiilor de pe WhatsApp, Facebook sau Telegram.
„Este Codul comunicaţiilor şi este la componenta care se uită la securitate naţională. Dacă acolo există diferenţe cu Codul de procedură penală, bineînţeles că ele pot fi îndreptate. Varianta a fost avizată de CSAT”, a fost un prim răspuns al fostului premier.
"Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G, toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este foarte important, în Parlamentul României. Dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, acestea vor fi corectate. Nu sunt specialist, vom merge la comisia de specialitate. Pentru mine este foarte important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura respectată. Acesta este rolul Parlamentului, de a se asigura că este un proiect constituţional şi respectă legislaţia în vigoare", a adăugat Cîţu, potrivit Agerpres.
Întrebat cum a apărut acel amendament, pentru că în varianta pusă în dezbatere publică a proiectului nu exista, Cîţu a încercat să arunce responsabilitatea la USR: „Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru... (Cătălin Drulă - n.red.)”.
Semnătura lui Cîțu, pe proiect
Amintim că acest proiect de lege, în care a fost introdus și articolul cu interceptările, a fost adoptat de Guvernul Cîțu în ultima ședință în care a mai avut dreptul să avizeze astfel de acte normative
Proiectul deja a fost adoptat de deputați și urmează să intre în dezbatere și în Senat, care are votul final.
Situația a fost semnalată de Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, care a explicat ce
”Serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – este ce se numea acum câțiva ani 'mesagerie instatanee sau mesaje chat' și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Pentru o minte (sau altceva) mai creață, ar fi un serviciu de comunicații interpersonale care se integrează perfect în definiția imberbă din art 4 alineatul (1), noul punct 9^3 chiar și Chaturbate sau LiveJasmin (ca să se clătească și ochiul lor, că să zic așa). Atenție, aceștia nu sunt doar cei care oferă serviciile 'pe teritoriul României' (cuvânt cheie-indiciu: 'tranzitat')”, a explicat specialistul.
Deși Florin Cîțu ne spune acum că nu își prea amintește detalii despre proiect, el este cel care semnează motivarea de 108 pagini, în care este subliniată ”nevoia de a răspunde la provocările mediului de securitate actual”.
”În prezent, nu există o racordare a cadrului legal aplicabil la evoluțiile înregistrate pe piața tehnologiilor și serviciilor societății informaționale, respectiv asigurarea, la nivelul autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale a capacității operaționale de răspuns la provocările mediului de securitate actual.
De asemenea, este necesară consolidarea fundamentelor juridice ale demersurilor de asigurare a securității naționale, în concordanță cu normele constituționale care garantează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Situații în care atacatori cibernetici, motivați statal, financiar sau ideologic, au utilizat elemente de infrastructură închiriate de la firme de hosting care gestionează infrastructura amplasată pe teritoriul României, în vederea derulării de atacuri cibernetice la adresa unor instituții esențiale ale statului român sau perteneri strategici NATO/UE au condus la vulnerabilizarea securității cibernetice a instituțiilor publice din România, scăderea de credibilitate a statului român în raport cu partenerii externi, precum și la dificultățile întâmpinate în activitățile de tip investigativ derulate, ca urmare a lipsei unor reglementări clare a serviciilor de hosting din legislația autohtonă.
Se constată insuficiența și sau inexistența unor prevederi care să facă opozabile inclusiv companiilor care oferă pe piață servicii și tehnologii inovatoare - furnizori de servicii de web hosting și furnizori de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere - obligații care să faciliteze lupta împotriva faptelor grave de natură penală ori a amenințărilor la adresa securității naționale.
La nivel național, aceste categorii de furnizori prestează servicii pentru milioane de clienți de diferite naționalități, utilizarea acestor tipuri de tehnologii devenind o sursă de noi riscuri și provocări, atât pentru societate în ansamblu, cât și pentru utilizatori”, se arată în expunerea de motive, semnată de Florin Cîțu