Azi, sâmbătă, când tastez aceste rânduri, s-a anunțat că virusul a mai provocat încă 698 noi îmbolnăviri și 24 noi decese în numai 24 de ore. Nu există nicio îndoială că asistăm la consecințele relaxării, dar și ale stării de derută apărută printre unii cetățeni, care au înțeles că nu trebuie să se apere de virus, dacă respectiva apărare este neconstituțională.
Evoluția arată că Guvernul a stăpânit pandemia mai bine decât alte Guverne din alte țări, chiar și din cele mai pregătite și mai dotate decât noi. Poate a greșit procedural, dar numai cine nu muncește nu greșește. Oricât ai fi de înrăit împotriva adversarului politic, mi se pare etic și moral să-i acorzi această circumstanță atenuantă.
Parlamentarii se cred simpli spectatori la meciul dintre virus și țară
Acum, faptele sunt consumate, ceea ce a fost bine trebuie continuat, ceea ce a fost rău trebuie corectat. Iar răul trebuie corectat imediat, pentru că fiecare zi, chiar fiecare ceas de întârziere poate însemna suferințe și vieți pierdute.
Mingea este acum în curtea Parlamentului. În opinia mea, mingea a fost de la început acolo. Dacă este corect ca problemele legate de combaterea pandemiei să fie rezolvate prin Lege, nu prin hotărârile Guvernului, atunci Legislativul trebuia să se fi ocupat de ele până acum, nicidecum Executivul. Văzând că Guvernul nu înaintează așteptatul proiect de lege, mi se pare corect ca Parlamentul să fi intrat imediat în atribuții, nu să lase problema în suspans.
În opinia mea, majoritatea parlamentară, în loc să-și exercite dreptul și obligația de a reglementa problema cu propriile pârghii, pe care i le-a pus la îndemână însăși Constituția, s-a apucat să conteste acțiunile Guvernului, parcă anume ca să ridice scandalul cât casa și să trimită problema la CCR.
Majoritarii trebuiau să acționeze în baza propriilor prerogative, nu să doarmă în papuci și să privească de pe tușă desfășurarea unui meci, la care se consideră simpli spectatori, pusi să observe greșelile altora și să-i pârască numaidecât.
Căci asta au făcut domnii și doamnele din respectiva majoritate. Au privit cum greșește Guvenul și l-au lăsat să greșească. Apoi au alergat cu pâra la CCR, cu fitilele la doamna Avocat al Poporului, și au ridicat un scandal până la cer, ca să câștige politic de pe urma suferinței românilor.
„Voi sunteți niște proști și numai noi sunem deștepți!”
Acum, își rumegă victoria cu o satisfacție nedisimulată. Senatorul Cazanciuc reclamă că „nu am primit o propunere coerentă de la guvern”. E ca și cum ar spune: voi, ăștia, guvernanții, sunteți niște proști, iar marele noroc al acestui popor este că suntem și noi aici, niște deștepți care n-au altă menire decât aceea de a repara neghiobiile voastre. Urât! Nasol, cum se zice în jargon sau merde cum se exprimă, ceva mai elevat, francezul.
Îmi permit să aduc o acuză gravă majorității pesediste din Parlament. Știa că nu de hotărâri sau de ordonanțe este nevoie, ci de lege. Și știa la fel de bine că legile sunt o prerogativă a Legislativului, dar n-a făcut nimic pentru ca să apară o propunere legislativă. Dimpotrivă, a așteptat cu cinism ca greșeala să se producă, Guvernul să acționeze prin procedură greșită, să intervină AP și CCR și să apară haosul, în momentul când populația va începe să nu mai aibă încredere în nimeni.
Nu asta ați vrut, domnilor Cazanciuci și Ciolaci ai majorității, care acum tresăltați de bucurie, fălindu-vă că ați câștigat la CCR, după ce ați turnat ceva gaz pe foc și pe la Avocatul Poporului?
Dacă știați, domnilor majoritari, că Guvenrul greșește și că nu el trebuie să aprobe măsurile, prin hotărâre, ci Parlamentul prin lege, cine v-a oprit să inițiați rapid respectivul proiect, să-l dezbateți, să-l aprobați și să-l trimiteți la promulgare? Nimeni.
Parlamentul a așteptat să-i parvină proiecul de lege gata elaborat, de la Guvern. Dar știți ce scrie în Constituție? Citez din art 74 (1): „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot”.
Orice parlamentar poate depune o inițiativă legislativă, nu numai Guvernul
Așadar nu numai Guvernului îi revine dreptul de a avea inițiativa legislativă, ci oricărui senator sau oricărui deputat. Cine-l împiedica pe domnul Cazanciuc sau pe vreun alt domn ori altă doamnă din majoritate să întocmească urgent un proiect de lege, chiar până să apuce Executivul să hotărască de capul lui, dar poate și după aceea, întrucât Legislativul este suveran în materie de legislație și are chiar competența să infirme hotărârea guvernamentală, dacă o socoate neconformă?
Să nu ne ascundem după deget, domnilor pesediști. Știți și domniile voastre câte alte situații nenumărate au evoluat la inițiativa parlamentarilor. Parcă nu-mi aduc aminte ca majorăriile de indemnizații, pensiile speciale și alte drepturi ale aleșilor să le fi propus Guvenul. Nu o dată le propuneau parlamentarii și tot ei le dezbăteau, iar apoi le aprobau.
Observ pe site zeci de asemenea proiecte, privind „prevenirea, combaterea și distrugerea buruienii ambrozia”, privind „modalitatea de recoltare şi valorificare a trufelor” sau „unele măsuri pentru reglementarea publicității în perioada de epidemie declarată și pentru modificarea unor acte normative”. Am ales aleatoriu câteva cazuri, dar ele sunt multe, foarte multe, toate prezentate din inițiativă parlamentară, nu guvernamentală.
Scandal de dragul scandalului
Să mă tai și n-am să înțeleg de ce buruienile ambrozia, valorificarea trufelor sau publicitatea din perioada de epidemie merită mai multă atenție decât sănătatea oamenilor sau chiar viața lor.
Dacă domnul Cazanciuc ar fi vrut cu adevărat să ferească Guvernul de la greșeli și – mai ales – să apere viețile oamenilor, putea privi problemele pandemiei cel puțin cu atenția arătată de colegii săi parlamentari trufelor sau buruienilor ambrozia.
Dar a preferat să facă spectacol public, cu ajutorul CCR și al Avocatului Poporului, ca să iasă scandal și să arunce cu praf sau chiar cu noroi în Guvern, doar-doar va mai câștiga partidul de stânga al domniei sale câteva puncte în sondaje, pe seama adversarului de dreapta.
Culmea este că, nici în acest ceas al doisprezecelea, majoritatea parlamentară nu dă semne de deșteptare din hibernarea ei. Dezbaterea Legii privind carantina și izolarea a fost amânată sâmbătă. Va avea loc luni.
Dacă ar fi avut loc duminică s-ar fi câștigat o zi, una din cele în care se îmbolnăvesc aproape 700 oameni și mor 24. Poate există un motiv major pentru amânare, nu știu sigur, dar parcă aș zice ca parlamentarii n-au vrut să-și sacrifice încă o zi din weekend – asta nu pot ști.
Insă știu precis că, atunci când nu erau în joc viețile simplilor muritori, ci numai interesele colegilor aflați la zdup, dar dornici să scape de acolo cu noile legi, sau erau la mijloc interesele personale ale lui Dragnea, proiectele de lege se elaborau rapid și se dezbăteau „pe repede înainte” în toate comisiile, în toate Camerele, în toate zilele săptămânii.
Să nu spună domnul Cazanciuc că legile justiției – căci despre ele este vorba – erau mai simple și mai fără probleme decât legea pentru gestionarea unei pandemii, care până acum a fost gestionată mulțumitor, chiar și fără amendamentele parlamentarilor.