România şi Republica Moldova au depus luni, împreună, dosarul „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” pentru înscrierea acesteia în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanităţii UNESCO.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de Ministerul Culturii din România.
Potrivit unui comunicat de presă, din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experţi, profesori ai Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, cercetători ai Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, dar şi cercetători şi muzeografi ai Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Naţional Muzeal ASTRA - Sibiu şi Muzeul de Etnografie Braşov.
„Cămaşa cu altiţă” sau ia
În perioada 2020-2021, experţii din cele două ţări au desfăşurat o activitate de documentare, cercetare, filmare şi repertoriere a purtătoarelor de competenţe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluţia şi viabilitatea tehnicilor de realizare a cămăşii cu altiţă în actualele comunităţi rurale şi urbane din România şi Republica Moldova.
Elementul „Cămaşa cu altiţă” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediţie tipărită şi online.
În luna ianuarie 2021, a fost elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România” în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu.
Acesta a fost realizat de experţi din cadrul Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialişti cercetători ştiinţifici, etnologi şi teoreticieni de artă.
Fişa de Inventar a Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Naţional al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul ştiinţific de specialitate din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii.
Ce include dosarul de candidatură UNESCO
Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului şi arealul de manifestare, punctându-se croiul şi tipologia cămăşii cu altiţă, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.
De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent şi prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă.
Reperele istoriografice şi etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanţa sa atât în viaţa comunităţilor rurale, cât şi a elitelor.
Sunt prezentate etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii.
Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămăşii cu altiţă, funcţiei sale comunicaţionale, stării actuale a elementului, precum şi cadrului general de protejare, conservare şi salvgardare a acestuia, cu măsurile generale şi punctuale.
Studiu comparativ
Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele şi cromatica s-a făcut spaţial şi temporal.
Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului.
Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă.
Totodată, în dosar sunt menţionate măsuri şi strategii de conservare, protejare şi salvgardare a elementului, precum şi riscuri în legătură cu elementul şi practicanţii.
Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie - decembrie 2022.
Citește și:
