Uniunea Europeană analizează o reformă majoră a regulilor de extindere, care ar putea permite Ucrainei să adere rapid la blocul comunitar în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia, dar cu drepturi limitate.
Planul, aflat în discuție la Bruxelles, ar rescrie sistemul de aderare folosit de UE încă din perioada Războiului Rece, scrie Financial Times.
Un model pe două niveluri, în locul regulilor clasice de aderare
Concret, Comisia Europeană discută un model controversat de „extindere light”, care ar permite Ucrainei să devină membru al UE, dar fără acces deplin la mecanismele de decizie. Planul, aflat într-o fază preliminară, a stârnit deja îngrijorare în mai multe capitale europene, potrivit FT, care a stat de vorbă cu șapte oficiali de rang înalt.
Ucraina a devenit oficial țară candidată la UE la scurt timp după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în februarie 2022 și consideră aderarea drept un pilon central al viitorului său postbelic și o confirmare a orientării pro-occidentale.
Aderare în 2027, deși reformele ar putea dura un deceniu
În draftul planului de pace în 20 de puncte, apare menționată o posibilă aderare a Ucrainei la UE în 2027. Acest termen este însă mult mai ambițios decât evaluările interne ale UE, care arată că Ucraina ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru a îndeplini criteriile stricte de aderare.
Oficialii Comisiei recunosc însă că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii dificile într-un eventual acord de pace - inclusiv cedări teritoriale - doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept rezultatul strategic major.
Fără drept de vot, dar cu acces treptat la piața unică
Potrivit planului discutat, Ucraina ar intra în UE cu drepturi limitate: nu ar avea inițial drept de vot la summit-urile liderilor europeni sau la reuniunile ministeriale. În schimb, Kievul ar primi acces gradual la părți ale pieței unice, la subvențiile agricole și la fondurile interne de dezvoltare, în funcție de îndeplinirea unor obiective stabilite după aderare.
O astfel de abordare ar schimba radical regulile stabilite în 1993, care prevăd că statele pot deveni membre ale UE doar după ce au îndeplinit integral toate criteriile și capitolele de negociere.
„Vremuri extraordinare cer măsuri extraordinare”
Un diplomat UE de rang înalt, citat de FT, susține că schimbarea este justificată de contextul geopolitic actual.
„Vremuri extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere. Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Și trebuie să fie mai flexibile. Acesta este un moment unic într-o generație și trebuie să-i facem față”, a spus acesta.
Temeri privind stabilitatea UE și valoarea aderării
Alți diplomați europeni avertizează însă că un astfel de model ar putea submina coeziunea Uniunii. „Este o capcană întinsă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, invocând riscuri majore pentru unitatea blocului.
La rândul său, Mujtaba Rahman, director pentru Europa al Eurasia Group, una dintre cele mai cunoscute firme de consultanță în risc politic și geopolitic din lume, crede că UE nu are, practic, alternative. „UE este din nou prinsă între ciocan și nicovală. Nu are de ales decât să accelereze aderarea Ucrainei, însă acest lucru va deschide o cutie a Pandorei de riscuri politice și de politici publice pe care nimeni la Bruxelles nu le înțelege pe deplin”, spune Rahman.
Ungaria blochează procesul de aderare
În prezent, avansarea Ucrainei pe traseul clasic al aderării este blocată de Ungaria, care a refuzat să aprobe deschiderea și închiderea celor 35 de capitole de negociere.
Oficiali europeni și ucraineni consideră însă că, dacă SUA vor fi semnatare ale acordului final de pace, acest lucru ar putea forța Budapesta să renunțe la opoziție.
Von der Leyen: aderarea, garanție de securitate pentru Ucraina
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat explicit aderarea Ucrainei de negocierile de pace.
„Aderarea este atât o garanție de securitate esențială în sine pentru Ucraina, cât și motorul indispensabil al creșterii și prosperității viitoare”, a declarat ea.
Efecte colaterale pentru alți candidați și parteneri ai UE
Mai multe state membre se opun însă ferm oricărei forme de aderare pe două niveluri. „Nu poți avea un proces bazat pe merit cu o dată de finalizare fixă”, avertizează un diplomat UE. Un alt oficial spune că impunerea unui astfel de model ar provoca „o ruptură dăunătoare între Bruxelles și statele membre”.
De asemenea, schimbarea regulilor ar putea afecta și alte state candidate, precum Muntenegru și Albania, dar și ţări cu progres limitat, cum sunt Bosnia și Turcia. Rămân neclare și implicațiile pentru țări apropiate UE, dar fără statut de membru, precum Norvegia sau Marea Britanie.
„Ridici întrebări uriașe și dificile cu așa ceva, există atât de multe rezultate posibile neprevăzute”, a concluzionat un al treilea diplomat UE.
G.P.