Vicepremierul Dragoș Anastasiu a cerut DNA dovada că a fost martor-denunțător în dosarul în care a recunoscut că a dat timp de opt ani de zile, lună de lună, mită la ANAF, pentru ca firmele sale să se bucure de un statut privilegiat. DNA i-a răspuns public, printr-un comunicat de presă, în care dă detalii despre denunțul și audierea lui Anastasiu și colegului său de la SC Touring Eurolines SA. În spațiul public, există controverse pe subiect.
Deși controversată încă și susceptibilă de luptă politică, discuția despre calitatea în dosar a lui Dragoș Anastasiu este prea puțin importantă, în contextul actual, atâta timp cât el însuși a recunoscut cu detalii mita în formă continuată.
Ce a cerut Anastasiu
Solicitarea lui Anastasiu de a primi dovada că a fost martor-denunțător vine după ce atât el, cât și guvernul, au susținut că a fost „doar” martor în dosarul directoarei de la ANAF care a luat șpaga, nu și denunțător.
„În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut.
Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a scris, pe Facebook, Dragoș Anastasiu.
DNA îi răspunde printr-un comunicat de presă
În replică la solicitarea lui Anastasiu, DNA a emis un comunicat de presă, în care detaliază cum ar fi devenit vicepremierul martor-denunțător în dosar:
”La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei.
Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători.
Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat.
Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”.
Controverse în spațiul public
În cursul zilei, au existat controverse în spațiul public legate de corectitudinea informațiilor din comunicatul DNA în care afirma că Dragoș Anastasiu a fost martor-denunțător.
Jurnalistul Liviu Avram remarcă două aspecte:
1. în rechizitoriul procurorilor, Dragoș Anastasiu apare ca martor, nu denunțător.
2. în primul răspuns al DNA, este indicat un articol pentru clasare care nu are legătură cu denunțătorii.
În dreptul penal românesc, atunci când o persoană recunoaște că a comis o faptă de corupție – de exemplu, că a dat mită – și merge la DNA pentru a denunța întreaga schemă, poate beneficia de neînceperea sau clasarea urmăririi penale împotriva sa. Aceasta este o prevedere legală menită să încurajeze colaborarea cu justiția.
În astfel de cazuri, persoana are calitatea de martor denunțător – adică a participat la fapte ilegale, dar scapă de urmărire penală pentru că a denunțat fapta și a oferit probe.
Context
Vicepremierul României, Dragoș Anastasiu, apare în motivarea unei decizii definitive a Curții de Apel București drept martor într-un caz de corupție în care judecătorii au stabilit că a fost implicat activ într-un mecanism de mituire a unei funcționare ANAF.
În perioada 2009-2017, companiile vicepremierului au mituit un inspector ANAF pentru a nu avea probleme la controale.
Anastasiu a declarat în fața instanței că a semnat un contract fictiv, la sugestia inspectoarei Angela Burlacu, prin care s-au efectuat plăți lunare de aproximativ 2.000 de euro, timp de opt ani de zile.
Deși este un act de corupție dovedit, în formă continuată, Dragoș Anastasiu nu și-a dat demisia și nici nu a fost demis din funcția de vicepremier pe care o deține în guvernul Bolojan.
Guvernul a argumentat că Dragoș Anastasiu a fost doar martor, nu denunțător, învinuit, inculpat, condamnat și că „circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile” sale.
Iar Dragoș Anastasiu a făcut abstracție de actul de corupție, explicând, într-o postare pe Facebook, că a fost doar martor în dosarul de corupție și că nu a beneficiat de niciun avantaj juridic.
A mai zis că, de fapt, a fost victima unor practici abuzive din partea funcționarilor ANAF, care ar fi impus semnarea unor contracte fictive sub amenințarea unor sancțiuni. Ba chiar că acum se află în guvern pentru a preveni astfel de abuzuri în cazul altor antreprenori.