Cu o singură postare, președintele francez Emmanuel Macron a schimbat totul – și nimic, în același timp.
Anunțul său făcut seara târziu pe platforma X, potrivit căruia Franța va recunoaște oficial statul palestinian în luna septembrie, i-a surprins pe mulți.
Franța devine astfel primul membru permanent al Consiliului de Securitate ONU și prima țară din G7 care face acest pas.
Deși recunoașterea Palestinei de către Franța era anticipată de mai multe luni - conflictul Israel-Iran forțând amânarea summitului pe tema Israel-Palestina pe care Parisul îl pregătea împreună cu Arabia Saudită și aliații europeni - puțini se așteptau ca momentul să fie ales astfel, printr-un anunț singular și necoordonat.
Două concluzii importante
Acest anunț-surpriză scoate în evidență două lucruri.
În primul rând, Emmanuel Macron consideră că „acum e momentul să acționăm”. Vineri, liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei urmau să discute despre măsuri urgente legate de criza umanitară gravă din Gaza.
De la începutul lunii mai, peste o mie de palestinieni din Gaza au murit încercând să obțină hrană, iar alte zeci au murit de foame.
Imaginile cu copii scheletici și cu oameni înfometați până la epuizare au stârnit indignarea occidentală - chiar dacă nu și acțiuni concrete până în prezent.
Decizia lui Macron este una îndrăzneață - urmează exemplul unor aliați europeni precum Irlanda, Norvegia și Spania - dar vine și cu ambiția de a deschide drumul pentru marile puteri internaționale.
„Am vorbit cu alți colegi la telefon și sunt sigur că nu vom fi singurii care vor recunoaște Palestina în septembrie”, a declarat joi un oficial de rang înalt de la Palatul Élysée pentru CNN.
Următorii pași ar putea veni din partea Marii Britanii sau chiar a Germaniei. În schimb, posibilitatea ca Statele Unite - aliatul tradițional al Israelului - să urmeze exemplul Franței pare inexistentă.
Reacții opuse: între susținere și condamnare
Hamas a salutat decizia Franței ca pe „un pas pozitiv”. Liderii israelieni, în schimb, au reacționat dur.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că recunoașterea „recompensează terorismul”, reiterându-și opoziția față de ideea unui stat palestinian. Alți miniștri israelieni au sugerat că acest gest ar justifica „anexarea oficială a Cisiordaniei - Iudeea și Samaria, după cum o numește dreapta israeliană”.
Statele Unite au reacționat rapid, reafirmându-și dezacordul. Secretarul de Stat Marco Rubio a transmis că „Statele Unite resping ferm planul lui Macron”, adăugând pe X: „Această decizie nesăbuită nu face decât să servească propaganda Hamas și să întârzie pacea. Este o palmă dată victimelor din 7 octombrie.”
Pentru palestinienii înfometați, efortul diplomatic vine prea târziu
Chiar dacă recunoașterea internațională ar avea un impact concret, termenul limită din septembrie va fi, probabil, prea târziu pentru palestinienii care suferă de foame sub blocada alimentară impusă de Israel.
Philippe Lazzarini, șeful UNRWA - principala agenție ONU pentru refugiații palestinieni - a spus joi că oamenii din Gaza seamănă cu „niște cadavre ambulante”, în timp ce foametea se adâncește.
Toți cei 2,1 milioane de locuitori din Gaza se confruntă acum cu lipsa alimentelor, iar marți, Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 900.000 de copii suferă de foame.
O mișcare solitară, cu iz de disperare
Anunțul singular al Franței reflectă, în același timp, și o notă de disperare din partea lui Macron - un lider care, în general, preferă acțiunea colectivă pe scena internațională.
Summitul planificat în Riyadh alături de Arabia Saudită - unde se dorea o recunoaștere coordonată a Palestinei - a fost anulat din cauza izbucnirii conflictului Israel-Iran pe 13 iunie. Macron spera atunci să reunească mai mulți aliați într-un front comun, un semnal puternic pentru Ierusalim și Washington.
„Ideea este să punem puțină presiune pe celelalte țări”, a explicat oficialul de la Élysée.
Timp de decenii, statele europene au ezitat să recunoască statul palestinian, invocând respectul față de Israel, refuzul de a legitima Hamas sau lipsa de încredere în Autoritatea Palestiniană. Rezultatul: o acceptare tacită a status quo-ului, în ciuda coloniilor ilegale și a violențelor împotriva palestinienilor.
Franța rupe acum această inerție diplomatică.
În plan intern, această recunoaștere nu va stârni controverse: Franța a avut întotdeauna o poziție favorabilă cauzei palestiniene. În 2014, parlamentul francez a cerut guvernului să recunoască Palestina, iar Parisul a susținut la ONU, fără succes, o rezoluție privind statalitatea palestiniană până în 2017.
De la susținător al Israelului, la critic al războiului din Gaza
Macron a sprijinit inițial răspunsul militar al Israelului după masacrele din 7 octombrie, dar a devenit treptat tot mai critic față de modul în care Israelul a gestionat războiul.
Public, și-a exprimat temerea privind „importarea conflictului” în Franța - țară cu cea mai mare comunitate evreiască și musulmană din Europa.
Pe măsură ce numărul victimelor a crescut, Franța a suspendat exporturile de arme către Israel, a coordonat parașutări de ajutoare umanitare în Gaza și a cerut constant încetarea focului și accesul jurnaliștilor în zonă.
O ultimă speranță: efectul de domino
Prin recunoașterea statului palestinian înaintea altor mari puteri, Palatul Élysée speră la un efect de domino în rândul Occidentului.
Ajutorul umanitar rămâne inaccesibil pentru palestinienii din Gaza, iar această recunoaștere pare a fi un ultim efort disperat de a produce o schimbare.