Impactul pe termen scurt al pachetului fiscal este semnificativ: economia României ar putea stagna în 2025 (creștere de doar 0,3% din PIB), inflația s-ar putea apropia de 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, potrivit unui raport ING.
Totuși, „dacă este implementat în întregime, pachetul pune finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă, reducând deficitul bugetar și, posibil, inversând povestea ratingului de credit”.
Mai mult, România ar putea ieși din această perioadă de ajustare cu un sector public mai suplu și mai eficient. „Acest lucru nu doar că ar economisi bani, dar ar îmbunătăți și climatul de afaceri și serviciile publice pe termen lung”, notează Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
În opinia sa, impactul macroeconomic poate fi sintetizat drept „durere pe termen scurt pentru câștiguri pe termen mediu.”
- Fitch: Stabilitatea Guvernului Bolojan e esențială pentru succesul măsurilor fiscale. Următoarea evaluare a ratingului, pe 15 august
- Moody’s apreciază măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan și îmbunătățește estimările pentru România
Mai exact, economia României ar putea încetini până la stagnare sau chiar recesiune.
„Prognozăm o scădere a consumului privat, deoarece taxele mai mari (în special TVA) reduc veniturile disponibile, iar angajații din sectorul public se confruntă cu înghețări salariale și tăieri de bonusuri și indemnizații.
Investițiile finanțate din bugetele naționale și locale pot fi, de asemenea, afectate. În consecință, ne-am redus prognoza de creștere pentru 2025 de la 0,8% (scenariul anterior) la 0,3% în prezent”, potrivit raportului.
Mai mult, în eventualitatea apariției unor șocuri suplimentare, există riscuri de recesiune ușoară.
„Există riscul ca încetinirea economică să fie mai puternică decât se așteaptă – de exemplu, dacă consumatorii reduc drastic cheltuielile sau dacă firmele, confruntate cu noile taxe, reduc investițiile.
În cel mai rău scenariu, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, ceea ce, ironic, ar afecta veniturile fiscale și ar face țintele de deficit mai greu de atins (o capcană de autocorecție fiscală)”, avertizează economistul.
Pentru 2026, Tătaru preconizează o redresare moderată.
„Estimăm o creștere a PIB-ului de 1,7% în 2026. Această traiectorie modestă reflectă impactul întârziat al consolidării fiscale (unele măsuri, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor, taxele mai mari pe dividende și impozitele pe proprietate, intră în vigoare în 2026), precum și cererea internă general mai slabă. Un sprijin ar trebui să vină din partea investițiilor finanțate de UE și a unui mediu extern mai favorabil”, susține economistul.
Rata șomajului ar putea crește la 6%
„Măsurile de austeritate și creșterea inflației vor avea probabil un impact negativ asupra încrederii consumatorilor și companiilor”, avertizează economiștii.
Sondajele indică deja o deteriorare a sentimentului – încrederea consumatorilor s-a înrăutățit încă de la începutul anului 2025, în contextul perspectivelor privind creșterea taxelor și reducerile cheltuielilor publice.
Și companiile ar putea deveni mai prudente în ceea ce privește angajările și investițiile, având în vedere cererea mai slabă și costurile mai ridicate.
„Rata șomajului (5,4% la mijlocul anului 2025) ar putea crește către pragul de 6,0% în următoarele trimestre. Totuși, există speranța că proiectele robuste finanțate de UE și reziliența sectorului privat în sectoarele orientate spre export ar putea absorbi o parte dintre lucrătorii afectați de austeritatea din sectorul public”, se arată în raport.
Mai mult, înclinația Guvernului de a favoriza majorările de taxe în locul concedierilor în masă înseamnă că impactul asupra ocupării forței de muncă este oarecum atenuat Per ansamblu, se așteaptă o creștere a șomajului în 2025, cu o stabilizare în 2026, presupunând o revenire modestă a creșterii economice.
În următoarele 6-9 luni se va forma un „vârf inflaționist”
Economiștii ING întrevăd formarea unui „vârf inflaționist” în următoarele 6–9 luni, cu inflația peste 8% între septembrie și octombrie și ușor sub acest nivel în decembrie.
„Important este că acest vârf inflaționist este considerat tranzitoriu. Până la finalul lui 2025 și în 2026, inflația ar trebui să revină pe o traiectorie descendentă. Efectele de bază vor începe să se manifeste la mijlocul lui 2026, iar cererea agregată mai slabă va tempera presiunile inflaționiste de bază”, se arată în raport.
Citeşte integral articolul ING vede o creștere economică a României la 0,3% din PIB în 2025. Luminile și umbrele pachetului fiscal pe Curs de Guvernare