Cele mai bune exerciții fizice pentru o persoană pot să nu aibă același efect asupra alteia. Asta pentru că personalitatea noastră joacă un rol decisiv în această ecuație. Trăsăturile noastre de personalitate dictează ce forme de exerciții fizice ne plac.
Secretul menținerii pe termen lung a unei rutine de exerciții fizice și al obținerii beneficiilor poate fi la fel de simplu ca alegerea unei activități care îți aduce plăcere, afirmă autorii unui nou studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL), din Anglia.
Noul studiu, publicat în Frontiers in Psychology, a analizat legătura dintre trăsăturile de personalitate, preferințele pentru anumite tipuri de exerciții, gradul de respectare a unui program de antrenament și impactul acestuia asupra formei fizice.
Rezultatele au arătat mai multe corelații interesante. De exemplu, extrovertiții se bucură mai mult de exercițiile de intensitate ridicată, în timp ce persoanele cu trăsături de nevrotism, adică predispuse la îngrijorare, preferă activități în reprize scurte, mai ușor de gestionat.
”Știm că, la nivel global, populația devine tot mai sedentară. Mulți oameni încearcă să fie mai activi, dar le este greu să mențină aceste schimbări. Am vrut să înțelegem cum influențează personalitatea aceste comportamente, pentru a crea intervenții mai eficiente.
Am descoperit conexiuni clare între personalitate și tipul de exerciții preferate. Aceste informații pot fi folosite pentru a personaliza recomandările de activitate fizică și astfel să creștem șansele ca oamenii să devină mai activi și să rămână activi”, a explicat dr. Flaminia Ronca, autoarea principală a studiului, cercetător la UCL și la Institutul pentru Sport, Exercițiu și Sănătate.
În cadrul studiului, subiecților li s-au măsurat întâi condiția fizică și nivelul de stres (pe o scară de la 1 la 10). Ulterior, au fost supuși unor teste fizice constând în flotări, stat în planşă până la epuizare, sărituri și ciclism de intensitate redusă urmat de un test VO₂ max (capacitatea maximă de oxigen).
Personalitatea lor a fost evaluată conform modelului „Big 5”, care grupează oamenii în funcție de cinci trăsături dominante: extrovertire, amabilitate, conștiinciozitate, nevrotism și deschidere către experiențe noi.
Dintre cei 132 de participanți, 86 au finalizat programul constând în 8 săptămâni de ciclism și antrenamente de forță. Toți și-au îmbunătățit condiția fizică, indiferent de tipul de personalitate.
Totuși, s-au observat corelații interesante: extrovertiții au preferat exercițiile intense, precum antrenamentele de tip HIIT și testele fizice solicitante; persoanele cu trăsături de nevrotism au reacționat bine la programul de exerciții, dar au preferat activitățile în reprize scurte, fără monitorizare strictă (ex. fără măsurarea pulsului), ceea ce sugerează că apreciază independența și discreția în timpul exercițiilor.
Cei conștiincioși aveau o condiție fizică generală mai bună (rezistență și forță), dar nu păreau să se bucure mai mult de un anumit tip de exercițiu. Se pare că, pentru ei, motivația principală este obținerea beneficiilor pentru sănătate, nu plăcerea activității în sine.
Un alt aspect notabil a fost reducerea nivelului de stres. Dacă la începutul studiului, nivelul de stres era similar, la final, doar participanții cu trăsături de nevrotism care au făcut exerciții au raportat o scădere semnificativă a stresului.
”Am observat o reducere clară a stresului în rândul celor cu scoruri mari la nevrotism după programul de antrenamente. Acest lucru sugerează că acești oameni pot obține beneficii psihologice deosebite din activitatea fizică”, a declarat prof. Paul Burgess, coautor al studiului, conform Eurek Alert.
Cercetătorii au concluzionat că cel mai important factor pentru ca o persoană să se mențină activă este să găsească o formă de mișcare care îi aduce plăcere, acest lucru crescând considerabil șansele de continuitate.