Dacă cineva se întreabă de ce la ECOFIN, reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, a fost aprobat planul Bolojan de reducere a deficitului excesiv, răspunsul se află în decizia de creștere a TVA cu două puncte procentuale. Adică aducerea rapidă în vistieria statului a 10 miliarde de lei, aproximativ 2 miliarde de euro, cu o condiție simplă – taxa pe valoarea adăugată să nu mai fie furată.
Creșterea TVA a fost o decizie riscantă pentru că poate avea efecte negative în ce privește inflația, scăderea consumului și reacția opiniei publice.
Pentru a scădea deficitul de la 9,3% din PIB, înregistrat la sfârșitul anului trecut, la 7,5%, cât a fost negociat cu Comisia Europeană în 2025 și evitarea intrării în procedura de deficit excesiv, care ar fi blocat finanțările prin PNRR și accesul la fonduri europene, Guvernul României trebuie să găsească 30 de miliarde de lei, adică în jur de 6 miliarde de euro, obținuți prin creșterea încasărilor și reducerea cheltuielilor.
Dacă 2 miliarde de euro vin din mărirea cotelor de TVA, 4 miliarde e planificat să fie obținute din accizele mărite cu 10% la tutun, alcool și combustibil, o contribuție de 10% CASS la pensiile mai mari de 3.000 de lei și creșterea cu 6% a impozitului pe dividende.
Scandal pe greșelile altora
În după-amiaza zile de 19 iunie, la o lună după încheierea alegerilor prezidențiale, când o mare parte a publicului larg aștepta ca noul președinte Nicușor Dan să-l nominalizeze pe Ilie Bolojan pentru poziția de prim-ministru, brusc au apărut o serie de informații pe surse conform cărora liderul PNL ar putea să renunțe, din cauza neînțelegerilor apărute între cei doi cu privire la majorarea TVA.
“…pornesc în discuția cu coaliția de la ceea ce am spus în campania electorală că nu trebuie crescut TVA… Tot ce pot să vă spun este că pornesc de la această premisă în discuțiile cu coaliția”, a declarat Nicușor Dan, în prima sa conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, după preluarea mandatului de președinte.
Până la urmă, Ilie Bolojan a ajuns prim-ministru, a impus creșterea TVA, iar relația cu președintele Nicușor Dan a rămas tensionată.
„Nu am avut divergențe legate de pachetul de măsuri, pentru că e o asumare a Guvernului, dar domnul președinte mi-a solicitat ca pe cât posibil să nu creștem TVA, să menținem în general taxele la nivelul pe care l-am avut. Pachetul pe care vrem să-l punem în practică nu poate ocoli creșterile de taxe”, a declarat Ilie Bolojan într-un interviu recent.
Un rest de 13 miliarde de euro
Dar principala problemă a autorităților din România legată de TVA nu e creșterea taxei, ci colectarea. Țara noastră înregistrează cel mai scăzut grad de recuperare a veniturilor din TVA din întreaga Uniune Europeană.
Din totalul taxei, la bugetul de stat ajunge doar 65%, restul transformându-se în venituri ilicite pentru rețele criminale din țară și străinătate care l-au recuperat de la stat cu documente false.
Conform estimărilor, în 2024, ANAF a colectat 24,2 miliarde de euro din TVA, reprezentând 64% din total. Restul de 13,6 miliarde de euro nu a mai ajuns în buzunarele statului.
„România are unul dintre cele mai persistente decalaje în materie de TVA: încă pierde aproximativ o treime din totalul care ar trebui colectat, iar în 2022 (ultima estimare a decalajului TVA la nivelul UE), valoarea nominală a acestor pierderi a depășit 8 miliarde de euro.
România a introdus facturarea electronică la începutul acestui an și speră să-și îmbunătățească performanța în ce privește colectarea veniturilor”, anunța Aradhana Gole, în publicația de specialitate VAT Calc, într-un articol publicat în iunie 2025.
În urma unor negocieri intense și complicate la reuniunea Consiliului European din luna iulie, am reușit să obțin pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii 9 ani. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate istorică de a dezvolta România pe termen mediu și lung.
Klaus Iohannis, discurs 26 noiembrie 2020
În perioada 2014-2023, mandatul lui Klaus Iohannis, România a pierdut aproximativ 78 de miliarde de euro numai din TVA-ul neîncasat, conform raportărilor către Ministerul de Finanțe pentru acest interval. Adică echivalentul întregii sume puse la dispoziție prin PNRR și a fondurilor europene pentru actualul exercițiu financiar, total estimat la 80 de miliarde de euro.
O consecință a corupției
Niciun oficial al statului român n-a reacționat în fața catastrofei financiare, nicio instituție sau agenție guvernamentală nu a anunțat populația despre proporțiile jafului, niciun procuror nu s-a autosesizat în legătură cu acest fenomen.
Conspirația deturnării TVA s-a derulat cu complicitatea celor aflați la putere în condițiile în care experții financiari au atras frecvent atenția despre pierderile uriașe înregistrate în procesul de colectare a taxei respective.
„Nu există o rețetă salvatoare împotriva fraudei și evaziunii fiscale, însă experiența altor țări în care deficitul TVA a scăzut semnificativ arată că o modernizare a administrației fiscale bazată pe digitalizare este una din cele mai bune practici”, anunța Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România, încă din 2020.
„Accesul autorităților fiscale în timp real la tranzacțiile derulate de operatorii economici, controlul electronic de tipul e-audit… sunt metode de conformare fiscală testate, care sunt benefice atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități, controlul fiscal derulându-se mult mai eficient astfel.
Cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar vecinii noștri din Ungaria, care în anul 2018 au avut cea mai mare scădere a procentului de TVA necolectat, înregistrată în UE, cu 5,1%, după ce au implementat raportarea în timp real a tranzacțiilor business to business”, a explicat experta Bianca Vlad la vremea respectivă.
Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nu pot spune că nu știau de gravitatea situației, dar ei și reprezentanții lor, deși au vorbit continuu de digitalizare, n-au făcut nimic, sub autoritatea lor fiind deturnate miliarde de euro.
Creșterea taxelor e o consecință directă a corupției endemice care a cuprins multe din instituțiile statului. Cu o reformă blocată și mecanisme tot mai sofisticate de furt al banilor publici, România a fost adusă pe marginea prăpastiei, cetățenii fiind chemați din nou s-o salveze.