Tot mai mulți adolescenți și studenți ajung pe secțiile de toxicologie din cauza consumului excesiv de substanțe stimulante, de la amfetamine până la băuturi energizante, în perioade de stres academic intens, precum sesiunile sau examenele de admitere.
Dr. Viorela Nițescu, medic toxicolog și șefa secției ATI-Toxicologie de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, avertizează asupra riscurilor grave la care se expun acești tineri.
„Am avut un elev de clasa a X-a, eminent, internat cu supradoză. Încerca să țină pasul cu cerințele școlii consumând substanțe psihoactive. Nu e un caz singular”, a declarat dr. Nițescu pentru News.ro.
Amfetaminele, folosite în mod legal pentru tratarea unor tulburări neurologice sau de somn, sunt tot mai des obținute ilegal de tineri care caută performanță cu orice preț. În paralel, băuturile energizante, considerate mai „acceptabile social”, sunt consumate în cantități periculoase.
„Sunt studii care arată că un consum ridicat de energizante poate provoca efecte cardiovasculare severe, inclusiv infarct, chiar la vârste fragede”, avertizează medicul.
Canabisul domină consumul în rândul adolescenților
Pe secția ATI-Toxicologie, canabisul rămâne cea mai frecventă substanță psihoactivă consumată de tineri. Situația e agravată de faptul că, spre deosebire de anii '80-'90, concentrația substanței active (THC) din produsele de pe piața neagră a crescut semnificativ – de la 5–8% la 25% sau chiar mai mult.
„Dependența se instalează rapid, iar consumatorul e adesea împins către droguri mai puternice și mai periculoase”, spune dr. Viorela Nițescu.
Această tendință e însoțită și de o relaxare a percepției sociale, pe fondul discuțiilor publice despre legalizarea unor componente din canabis.
„Mulți părinți nu conștientizează gravitatea consumului, mai ales în stadiile inițiale, când adolescentul pare 'funcțional'”, explică medicul.
Etnobotanicele – mai periculoase decât cred adolescenții
Așa-numitele „droguri legale” sau etnobotanice sunt adesea considerate inofensive de tineri. În realitate, multe dintre aceste substanțe, printre care canabinoizii sintetici, catinonele sintetice și medicamentele falsificate, pot da dependență după un singur consum.
„Ei le consideră sigure, doar pentru că nu apar în lista substanțelor interzise. Dar realitatea e că efectele acestor droguri sintetice sunt mai puțin previzibile și pot fi devastatoare”, spune dr. Nițescu.
Un exemplu frecvent este consumul de pastile de xanax contrafăcut, care conțin adesea combinații de opioide, amfetamine sau alte substanțe psihoactive.
Profilul consumatorului: nu doar vulnerabilitate socială, ci și presiune de performanță
Potrivit dr. Viorela Nițescu, tinerii care ajung la toxicologie vin din două categorii majore:
- Copii din medii defavorizate, inclusiv centre de plasament sau cartiere în care se face trafic de droguri. Unii sunt chiar folosiți de dealeri ca distribuitori.
- Copii din familii înstărite, care caută să „țină pasul” cu cerințele academice sau să se integreze social prin consum recreațional.
„Foarte mulți încep din curiozitate sau presiune socială. Prima expunere are loc adesea la petreceri, în grupuri aparent 'elite', dar efectele sunt aceleași”, explică medicul, citată de News.ro.
Ce se întâmplă în spital cu tinerii care ajung cu supradoze
Secția ATI-Toxicologie de la „Grigore Alexandrescu” are 25 de paturi și tratează doar intoxicații acute la minori (sub 18 ani).
Fiecare pacient este evaluat medical, psihologic și psihiatric, încă din primele ore de spitalizare. Echipa include:
- un psiholog de întâmpinare, care face screening-ul psihic;
- medici pediatri și toxicologi, care evaluează efectele substanței;
- psihiatri specializați în copii și adolescenți, care intervin în cazurile severe.
„Familia este implicată de la început și primește o recomandare clară: fie internare urgentă într-o clinică de psihiatrie, fie tratament ambulator, fie psihoterapie post-externare”, explică dr. Viorela Nițescu.
Prevenția începe acasă: ce pot face părinții și profesorii
Dr. Nițescu atrage atenția că prevenția reală nu stă în interdicții, ci în dialog deschis și educație informată.
„Mulți părinți nu știu să recunoască semnele timpurii ale consumului. Oboseala cronică, iritabilitatea, schimbările bruște de comportament sau lipsa motivației pot fi indicii”, spune medicul.
De asemenea, potrivit dr. Nițescu, școlile și liceele trebuie să fie parte din soluție, nu doar din ecuația presiunii. Educația despre riscurile reale ale consumului, dar și despre gestionarea stresului, trebuie să înceapă devreme.
Mai ales că piața drogurilor s-a schimbat radical. Substanțele sunt mai puternice, mai greu de detectat și mai accesibile. Dependența apare mai rapid, iar efectele pot fi fatale chiar și după un consum izolat.
„Suntem într-un război contra-cronometru cu substanțele de sinteză. În fiecare an apar 1.000–1.200 de molecule noi. Sistemul medical nu poate ține pasul fără sprijinul societății”, avertizează dr. Viorela Nițescu.