Premierul Ilie Bolojan a dat detalii despre ceea ce descoperă în instituțiile de stat de când și-a preluat mandatul: abuzuri, salarii exagerate, sporuri nejustificate și direcții inutile plătite din bani publici.
Statul are doar obligații, unii doar drepturi
„Una din gravele noastre erori, în acești ani, a fost că am tolerat o zonă de clientelă politică. Și nu mă ascund să spun asta. O zonă de clientelă, nu neapărat politică, de lipitori, că nu le pot spune altfel, pe care într-o formă sau alta i-am ajutat, i-am încurajat să ajungă prin consilii de administrație – nu toată lumea, dar sunt destul de mulți.
Oameni care au perceput asta ca un fel de recompensă, nu ca o răspundere și ca o provocare să își facă treaba. Acești oameni au organizat concursuri și vă dați seama că au făcut concursuri corecte și cinstite după chipul și asemănarea lor.
Și atunci avem conduceri care au fost desemnate pe baza unor criterii de performanță atât de bune, încât orice se întâmplă la compania respectivă, ei iau bonusuri de performanță”, a spus premierul Bolojan joi seara, într-o emisiune la Antena3.
Contracte blindate și salarii uriașe
Premierul a explicat că, odată ajunși în funcții, mulți dintre acești oameni și-au făcut „contracte blindate” care avantajează doar angajații, nu și statul.
„Și-au făcut contracte blindate, de aici au apărut contractele colective de muncă, dar care sunt total dezechilibrate și unii au doar drepturi, iar statul - ca acționar - are doar obligații.
Și de aici, pe bună dreptate, au trecut la pasul doi, fiind scăpați de sub control. Și au început să își majoreze indemnizațiile. Au intrat cu 12.000, să spunem, și după trei luni de zile, au constatat că trebuie să ajungă la indemnizație de companii performante private din piață și au trecut la 50.000.
Și avem astfel de situații la Aeroportul Otopeni și la alte societăți. Și atunci companiile, în loc să genereze servicii mai bune pentru cetățeni, profituri mai mari pentru acționari sau încasări mai mari care să fie duse în investiții, să își extindă serviciile, în aceste condiții, practic, aceste societăți, din păcate, de multe ori sunt căpușate. Și sigur că ne revoltă pe toți.”
Premierul a explicat și de ce nu au fost introduse în primul pachet de măsuri de reducere a deficitului tăieri de astfel de salarii uriașe de la companiile de stat: „Să îi tăiem mâine cu 70% salariul (unui director – n.red.), tot nu am putea repara această gaură de 30 de miliarde de pe-o zi pe alta. Una este ce e drept și moral și alta ceea ce este posibil și cu efecte.”
Direcții inutile în aparatul guvernamental
Premierul a mai spus că a găsit, în aparatul Guvernului, direcții unde sunt angajați prea mulți oameni și servicii care nu își justifică activitatea.
„Când am ajuns premier, a trebuit să văd ce aparat, care sunt direcțiile care lucrează în clădirea Guvernului, pentru premier (...) Am constatat că avem o Direcție de protocol care are, cred, 30 de oameni. Ei organizează vizite.
Am avut o curiozitate: la Palatul Cotroceni, câți sunt la protocol? Nouă. În general, președintele României are partea de reprezentare externă, deci are activități de protocol mai importante datorită poziției în statul român. Trebuie văzut, între 9 și 30, parcă ar trebui să facem o analiză.”
A urmat un alt exemplu de serviciu fără o misiune clară:
„Avem un Serviciu de reziliență instituțională. Sună bine, cred că sunt 12-13 persoane. Le e greu să explice la ce lucrează.
Gândiți-vă că în clădirea Guvernului sunt oameni care lucrează din greu, la Contencios, la pregătirea ședințelor de guvern. Credeți că acei colegi sunt motivați când văd că alții sunt relaxați?”
Sporuri peste sporuri
Premierul Bolojan a vorbit și despre sutele de sporuri inventate în sectorul public, unele dintre ele absurde:
„Am constatat că, în acești ani, printr-o inventivitate legislativă, avem zeci de sporuri în sectorul public. A fost o competiție de inventat sporuri - de la spor de confidențialitate, de solicitare neuropsihică, la spor de condiții vătămătoare.
Nici asta nu ar fi o problemă, dacă ar fi fost aplicate corect. Dar au început să se abuzeze. Dacă ai văzut că un vecin a luat o pensie de handicap, deși îl vezi că este întreg, cum ai rezolvat această problemă? Ai urmat un procedeu. Păi, dacă instituția aia și-a rezolvat niște sporuri de antenă, hai să ne rezolvăm și noi.
Am ajuns ca de aceste sporuri nu să se uzeze, ci să se abuzeze. Avem instituții cu sporuri în cascadă, care și-au dublat salariul de bază. Asta a creat o grămadă de inechități.”
Ce urmează
Premierul a anunțat că va prioritiza o reformă reală și profundă a aparatului bugetar: „Va fi o prioritate pentru mine ca aceste abordări, care depășesc orice limită a bunului-simț, să fie corectate”.
El a subliniat că este nevoie de analize serioase la fiecare instituție și de măsuri structurale, nu doar tăieri punctuale:
„La fiecare instituție trebuie să facem un calcul, pentru că ei nu-s plătiți cu bani din cer, ci tot din banii celor care contribuie la taxe și impozite. Și atunci, orice om care nu își justifică activitatea înseamnă mai puține trotuare în localitate, mai puține școli reabilitate sau o taxă în plus.
Degeaba reduci o singură cheltuială azi, pentru că dacă nu este structurală, va reveni de anul viitor acolo.
Consider că în România există un sector public prea mare în raport cu numărul de cetățeni care lucrează în economia reală”.