Președintele Nicușor Dan nu a avut nicio reacție față de măsurile anunțate de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului. Din poziția avută în campania electorală și din negocierile ulterioare, e cunoscut faptul că șeful statului nu a susținut ideea măririi TVA.
Au existat viziuni diferite ale celor doi față de modul în care poate fi atinsă cifra de 7 procente din PIB, deficit asumat pentru anul 2025.
A fost foarte aproape ca Ilie Bolojan să renunțe la poziția de prim-ministru din cauza neînțelegerilor cu Nicușor Dan pe tema creșterii TVA.
“La instalarea acestui guvern, domnul președinte ne-a solicitat, pe bună dreptate, să facem tot ceea ce este posibil pentru a nu crește TVA-ul şi pentru a ne concentra în principal pe reduceri de cheltuieli, pe optimizări de investiții şi acestea se vor face, în aşa fel încât să nu mai punem… o povară suplimentară pe români”, a declarat premierul Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.
“Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții în toată această perioadă legate de pachetul fiscal, am ajuns la această soluție pe care Guvernul şi-o asumă, în aşa fel încât să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu ni-l putem permite pentru țara noastră, pentru că, aşa cum v-am spus, pagubele ar fi incomparabil mai mari, în primul rând, pentru cetățeni…”, a mai declarat șeful guvernului.
Diferențe față de crizele anterioare
Dar măsurile anunțate au fost criticate atât de foști prim-miniștri, cât și de experți și analiști politici, aceștia susținând că vor duce la creșterea prețurilor, inflație și scăderea competitivității economice cu principala consecință – posibila intrare în recesiune.
De asemenea, pe rețelele sociale, mai mulți comentatori au făcut comparații cu momentul 2010, când Traian Băsescu, președintele de atunci, a anunțat tăierea salariilor angajaților din domeniul public cu un sfert sau cu măsurile luate de premierul Radu Vasile în urma crizei economice din 1999.
Criza prin care trecem acum se deosebește fundamental de precedentele. Față de cea din 1999 prin faptul că atunci România nu făcea parte nici din NATO și nici din Uniunea Europeană, fiind afectată încă de povara economiei centralizate, comuniste.
Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării.
Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul dezastru economic în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete.
Marcel Ciolacu, fost prim-ministru al României, postare pe pagina sa de Facebook
În 2010, țara noastră a fost lovită de prăbușirea economiei globale, provocată de criza creditului din SUA, care a avut reverberații puternice în Europa.
Măsurile de atunci au fost luate efectiv pentru că statul nu se mai putea finanța.
Astăzi, în ciuda războiului din Ucraina și a tensiunilor din Orientul Apropiat, nu ne aflăm în fața unei crize economice internaționale, șomajul e redus, iar inovația tehnologică, proces care crește productivitatea companiilor și creează noi locuri de muncă, nu a încetinit. Nu încă.
Pe de altă parte, România de azi nu mai are nicio legătură cu cea din 1999, apartenența la NATO și Uniunea Europeană asigură accesul la bani, singura problemă fiind aceea a garantării eficienței economice.
Toată lumea e nemulțumită
“…reducerea cheltuielilor bugetare ar putea fi o măsură de dreapta. Dar nu când vine la pachet cu creșteri de taxe. Și nu când este temporară, făcută doar pentru ochii agențiilor de rating. Reducerea sustenabilă a cheltuielilor vine doar prin reforme reale. Adică prin schimbarea legislației, prin reducerea aparatului de stat, prin simplificare administrativă. Nu prin tăieri contabile pe termen scurt, urmate de noi trenulețe în decembrie. Iar semnalele de la Guvern sunt clare: reformele sunt amânate, deși vin cu bani prin PNRR…”, a scris Florin Cîțu (PNL), fost prim-ministru, pe pagina sa de Facebook, comentând măsurile preconizate de Ilie Bolojan.
Nemulțumirea domnului Cîțu e provocată de faptul că măririle de taxe sunt făcute doar pentru ca România să nu fie retrogadată de agențiile de rating financiar, o retrogradare însemnând creșterea dobânzilor și plecarea investitorilor, acuzând că sunt lipsite de consistență și nu vor fi urmate de o reformă reală a statului.
“Pachetul de măsuri propus de Bolojan a nemulțumit pe toată lumea. Toate categoriile au fost vizate. De la fiecare se ia câte puțin, toți vom plăti mai mult după creșterea TVA. Există sentimentul că întregul popor o duce greu. Oamenii cu venituri mici și mijlocii suportă reforma. Cei cu venituri mai mari, protipendada cu multiple sinecuri, precum și managerii numiți pe criterii politice, care au salarii de mii de euro, vor fi mai puțin afectați. Este greu să schimbi acest vibe acum, mai ales că vorbim despre o criză provocată de politicieni iresponsabili. Nu vorbim despre o criză economică mondială, nu vorbim despre prăbușiri ale sistemelor bancare, ci despre o criză locală generată de politici populiste”, a scris Cristian Hrituc, analist politic, fost consilier prezidențial, pe pagina sa de Facebook.
Trei obiective
Ilie Bolojan, prin măsurile anunțate, a făcut cel mai important pariu politic din întreaga sa carieră. Dacă reușește să evite reducerea ratingului de țară, echilibrează balanța de plăți și evită recesiunea, va fi marele câștigător. Obține autoritatea și susținerea politică pentru reformarea statului, fără a provoca tensiuni sociale majore.
De exemplu, ar putea mai ușor să vizeze deturnarea de fonduri prin rețelele politice, reducerea corupției și eficientizarea agențiilor și companiilor publice.
De asemenea, va avea spațiu de manevră să negocieze cu liderii sindicali ca unele sporuri să treacă în salarii și astfel să se renunțe le zecile de beneficii, justificate sau nu, ale angajaților din domeniul public.
Într-o emisiune TV, Adrian Codirlașu, expert financiar, a vorbit despre o posibilitate reală ca măsurile luate de premierul Ilie Bolojan să împingă România în recesiune economică, adică se se înregistrează o scădere a PIB (Produsul Intern Brut) două trimestre consecutive, șase luni.
Recesiunea, pe lângă impactul asupra sistemului financiar și economic, vine cu o puternică încărcătură emoțională. Amintirea crizei globale și a problemelor de atunci va genera teamă printre oameni, iar actualul guvern va fi în pericol.
Pariul lui Bolojan e cu atât mai complicat cu cât nu are niciun sprijin dinspre Palatul Cotroceni. Drumurile celor doi s-au despărțit încă din timpul lungilor negocieri, iar agenda șefului statului se va deosebi tot mai mult de cea a actualului prim-ministru.
Pentru a câștiga complicatul pariu, Bolojan trebuie să reușească trei lucruri: să obțină ca România să nu fie retrogradată de agențiile de rating, să ajungă la o înțelegere cu sindicatele pentru stingerea tensiunilor sociale, promițând negocieri după reechilibrarea bugetului, și să evite intrarea țării în recesiune.