Ziua 1225 de război a adus o veste proastă pentru Ucraina. Statele Unite au sistat livrările de rachete de apărare antiaeriană și obuze. Decizia a fost luată pentru a pune interesele Americii pe primul loc, a transmis Casa Albă. În replică, Kievul a transmis că nu a fost anunțat oficial, iar „orice întârziere sau amânare” în livrările de arme americane ar „încuraja” Rusia să-și continue invazia.
Un ajutor important ar putea veni însă de la Berlin, dar în niciun caz curând: cancelarul german Friedrich Merz a declarat că decizia de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus încă este în curs de examinare. Numai că acest sistem e foarte complex, iar pregătirea militarilor ucraineni ar dura mai multe luni.
Însă Rusia se mișcă mai repede și a început să transfere în Coreea de Nord tehnologie de producție a dronelor Shahed și sisteme de apărare antiaeriană Panțîr-S1, ceea ce reprezintă o amenințare în primul rând pentru Coreea de Sud, avertizează Kievul. Mai mult, sistemul de rachete Oreșnik, fabricat în Rusia, va fi desfășurat în Belarus până la sfârșitul anului, a declarat Alexandr Lukașenko.
Pe front, am avut noi atacuri aeriene. Forțele ruse au lansat în timpul nopții patru rachete antiaeriene și peste 110 drone în nordul, centrul și estul Ucrainei. Mare parte a dronelor au fost anihilate de apărarea aeriană, dar s-au înregistrat 14 lovituri.
Dronele rusești au fost semnalate și la granița cu România, astfel că două aeronave F-16 au decolat pentru monitorizarea situaţiei aeriene.
Iar Kremlinul a anunțat că Putin a discutat marți la telefon cu Macron, pentru prima dată din 2022, și i-a spus că războiul din Ucraina este o "consecință directă a politicii statelor occidentale".
Situația pe front
- Lovituri de drone - O explozie urmată de un incendiu a avut loc noaptea trecută, în timpul unui atac cu drone care a vizat orașul Harkov, relatează Ukrainska Pravda. Un service auto a fost cuprins de flăcări. Un atac cu cinci drone în raionul Kupiansk din regiunea Harkov s-a soldat cu un mort și un rănit. Patru oameni au fost răniți dimineață şi într-un atac cu drone asupra orașului Herson. Alţi patru oameni au fost răniți, iar două mașini au fost avariate într-un atac cu dronă FPV care a avut loc dimineață în orașul Nikopol, a anunțat Serhii Lîsak, șeful administrației militare regionale.
- Drone și rachete asupra Ucrainei - Forțele ruse au lansat noaptea trecută patru rachete antiaeriene S-300 și 114 drone. Apărarea a distrus 79 de drone în nordul, centrul și estul țării. 40 de drone au fost doborâte cu foc direct, iar 39 au dispărut de pe radar sau au fost neutralizate de bruiaj. Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că s-au înregistrat 14 lovituri pe teritoriul țării, iar în două locuri au căzut resturi de drone.
- Atac lângă România - Ministerul Apărării anunţă că Rusia a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Din acest motiv, în noaptea de marţi spre miercuri, două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. Detalii AICI.
Ce se întâmplă în Rusia
- Rusia vrea să atragă investitori străini - Rusia a introdus un nou tip de cont de investiţii, care oferă garanţii de retragere, conform unui decret semnat de Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a atrage din nou investitori străini pe piaţa bursieră rusă. Investitorii străini vor putea deschide noi conturi "In" în care să realizeze investiţii în ruble, valută, acţiuni şi obligaţiuni, beneficiind de dreptul de a-şi retrage fondurile în anumite condiţii garantate. Necesitatea revigorării investiţiilor externe a fost unul dintre subiectele discutate la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din luna iunie, însă lipsa investitorilor occidentali importanţi şi absenţa unor acorduri semnificative au subliniat dificultăţile Moscovei în acest domeniu.
Alte informații relevante
- Pentagonul nu mai dă rachete Ucrainei - SUA au anunțat sistarea livrărilor anumitor tipuri de arme către Kiev, între care rachete și muniție, pe motiv că sunt îngrijorate pentru propriile stocuri de muniții, într-un moment în care Rusia își intensifică loviturile împotriva Ucrainei. "Această decizie a fost luată pentru a pune interesele Americii pe primul loc", a declarat, într-un comunicat, Anna Kelly, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, fără a face alte precizări. Potrivit Politico și presei americane, măsura vizează rachetele de apărare antiaeriană și obuzele.
- Reacția Kievului - Ministerul Apărării din Ucraina susţine că nu a fost notificat oficial cu privire la o oprire a livrărilor de arme către SUA și că solicită clarificări din partea colegilor americani. "Orice întârziere sau amânare" în livrările de arme americane către Kiev ar "încuraja" Rusia să-și continue invazia, a declarat ministerul. Ucraina l-a convocat miercuri pe emisarul interimar al SUA la Ministerul de Externe și a subliniat importanța continuării ajutorului militar esențial pentru combaterea invaziei Rusiei.
- Germania se mai gândește - Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că decizia de a furniza rachete de croazieră Taurus Ucrainei încă este în curs de examinare, dar a subliniat că Germania nu va deveni parte la război. "Întotdeauna a fost clar că, dacă furnizăm rachete Taurus, această armă nu va fi folosită de soldații germani, ci de ucraineni. Apropo, același lucru este valabil și pentru alte rachete de croazieră furnizate de Regatul Unit sau Franța", a declarat Merz pentru Tagesschau. Merz a subliniat complexitatea sistemului Taurus, menționând că acesta necesită o pregătire extinsă înainte ca forțele ucrainene să îl poată opera. "Problema pentru noi e că acest sistem este extrem de complex, iar antrenarea soldaților în acest sens durează cel puțin șase luni. Sunt ei deja antrenați? Nu ne-am înțeles încă în această privință. Am discutat acest lucru cu președintele Zelenski și am ridicat problema și în cadrul coaliției. Nu am început încă. Este și rămâne o opțiune", a spus el. Cancelarul a adăugat că Germania nu va mai dezvălui public detalii despre sprijinul său militar acordat Ucrainei pentru a împiedica Moscova să evalueze întreaga gamă a asistenței occidentale.
- Rusia transferă arme în Coreea de Nord - Rusia transferă tehnologie și echipamente către Coreea de Nord, pentru a produce drone de atac iraniene Shahed și sisteme ruse de apărare antiaeriană Panțîr-S1, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene (GUR), Kirilo Budanov, într-un interviu acordat publicației Hromadske. "Vă pot spune că, de exemplu, primul sistem Panțîr-S1 se află deja la Phenian", a afirmat Budanov, adăugând că acesta este deja operațional și protejează capitala țării comuniste. El a adăugat că "rușii antrenează personal nord-coreean", astfel încât Phenianul să poată opera aceste sisteme în mod complet autonom. Budanov a avertizat că această cooperare dintre Rusia și Coreea de Nord reprezintă o amenințare pentru Coreea de Sud, precum și pentru alte țări din regiune și din întreaga lume față de care regimul de la Phenian este ostil.
- Rachete Oreșnik în Belarus - Dictatorul belarus Alexandr Lukașenko a anunțat că sistemul de rachete Oreșnik, fabricat în Rusia, va fi desfășurat în Belarus până la sfârșitul anului. El a declarat, la o ceremonie de Ziua Independenței, că decizia a fost luată în coordonare cu Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri la Volgograd. Liderul belarus a subliniat că orice utilizare a sistemului Oreșnik nu ar include focoase nucleare și că menținerea capacităților militare moderne este esențială pentru apărarea națională.
- Putin a vorbit cu Macron și dă vina pe Occident - Vladimir Putin a afirmat, marți, în cadrul unei convorbiri cu Emmanuel Macron, că războiul din Ucraina este o "consecință directă a politicii statelor occidentale", considerând, de asemenea, că un acord de pace trebuie să fie "pe termen lung", aceasta fiind prima lor convorbire din 2022. Președintele rus "i-a reamintit (lui Macron) că războiul ucrainean este o consecință directă a politicii statelor occidentale", a anunțat Kremlinul, adăugând că Occidentul "a ignorat interesele de securitate ale Rusiei ani de zile" și a creat un "cap de pod antirus în Ucraina". Putin i-a spus mai spus că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie "global și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noi realități teritoriale". Kremlinul susţine că Franţa a solicitat ca Emmanuel Macron să discute la telefon cu Putin, iar discuţia lor a durat mai mult de două ore. O sursă diplomatică franceză a declarat pentru Reuters că Macron a vorbit cu Volodimir Zelenski şi înainte, şi după convorbirea sa cu Putin, dar şi cu preşedintele american Donald Trump.