Copiii și adolescenții devin victime predilecte ale strategiilor de marketing pentru promovarea jocurilor de noroc, terenul lor psihologic și etapele dezvoltării cognitive făcându-i să cadă în capcana dependeței.
Dependența este o tulburare cronică a creierului care afectează sistemul de recompensă, motivație și memorie. La copii și adolescenți, creierul se află încă în dezvoltare, iar zonele responsabile pentru controlul impulsurilor și luarea deciziilor nu sunt complet mature până la vârsta de 25 de ani.
Acest fapt face copiii mai vulnerabili la dezvoltarea dependențelor.
Dependența la copii reprezintă o tulburare complexă, caracterizată prin folosirea compulsivă și repetitivă a unei substanțe sau prin angajarea în comportamente specifice, în ciuda consecințelor negative. La copii, dependența se dezvoltă diferit față de adulți din cauza particularităților neuro-dezvoltării și a contextului psihosocial.
Dependența (adicția) este o tulburare cronică, caracterizată prin lipsa controlului asupra unui anumit comportament – fie că este consumul de substanțe, jocul de noroc sau utilizarea computerului. Această lipsă a controlului duce în timp la consecințe în toate aspectele vieții persoanei dependente. În forma sa cea mai severă, această tulburare produce suferință pe durate foarte lungi de timp, cu ameliorări și recăderi.
Modificările la nivelului creierului persistente pe perioade foarte lungi, chiar și după ce individul a întrerupt consumul (Stock et al, 2019, Volkow et al, 2001). Aceste modificări sunt responsabile pentru procentele mari de recădere. Nu este cunoscut în totalitate mecanismul prin care se produc aceste modificări și nici cum pot deveni reversibile.
În timp ce figuri publice, adesea sportivi celebri, prezintă jocurile de noroc ca surse facile de câștig și influențează negativ adolescenții, Salvați Copiii România propune un alt model de inspirație: tinerii sportivi din liceele din România, promovați ca exemple pozitive de perseverență, autodisciplină și echilibru.
Afișele campaniei înfățișează elevi care fac performanță în sporturi precum echitație, baschet, polo, atletism, jiu jitsu, tenis de masă și volei, cu mesaje care susțin performanța autentică, nu iluzia câștigului instant.
Vulnerabilitățile specifice copiilor
a.Particularități ale creierului adolescent
Dezvoltarea asincronă:
- Sistemul limbic se maturizează primul (13-15 ani)
- Cortexul prefrontal se maturizează ultimul (până la 25 ani)
- Dezechilibrul între căutarea recompensei și controlul inhibitor
Mielinizarea incompletă:
- Procesarea mai lentă a informațiilor
- Comunicarea ineficientă între regiuni cerebrale
- Impulsivitate crescută și risc-taking
Densitatea receptorilor:
- Receptorii dopaminergici sunt în număr maxim în adolescență (receptorii dopaminergici sunt proteine situate pe suprafața sau în interiorul celulelor nervoase (neuroni), care au rolul de a primi semnale chimice transmise de neurotransmițătorul dopamină. Acești receptori joacă un rol crucial în comunicarea dintre celulele nervoase, permițând dopaminei să transmită diverse mesaje și să influențeze funcții ale organismului, cum ar fi mișcarea, motivația, recompensa și emoțiile)
- Sensibilitate crescută la efectele rewarding
- Vulnerabilitate crescută la dezvoltarea dependenței
Cum ajunge un copil la dependență
Dincolo de factorii biologici, printre care și pubertatea precoce și dezechilibre chimice celebrale, un rol crucial îl joacă factorii psihologici, de mediu și sociali.
Factori psihologici:
- Anxietate și depresie
- Stima de sine scăzută
- Dificultăți de reglare emoțională
- Trauma și experiențele adverse din copilărie
- Stiluri de atașament nesigure
Factori sociali:
- Presiunea grupului de prieteni
- Modelele parentale negative
- Lipsa supravegherii parentale
- Accesul facil la substanțe/tehnologie
- Probleme școlare și sociale
Factori de mediu:
- Stresul cronic familial
- Sărăcia și instabilitatea socio-economică
- Violența domestică
- Lipsa activităților alternative
Complexitatea dependenței la copii
Dependența la copii este adesea însoțită de alte probleme precum tulburări de anxietate, depresie, ADHD, trauma sau probleme familiale. O abordare eficientă trebuie să adreseze toate aceste aspecte simultan.
Pentru o protecție reală a adolescenților, Salvați Copiii a solicitat adoptarea urgentă a următoarelor măsuri legislative:
- Art. 29 din Legea nr. 504/2002: interzicerea promovării jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor;
- Art. 29 din Legea 504/2002: schimbarea programului pentru comunicările comerciale (06:00 – 00:00) și eliminarea graduală a acestora;
- Art. 13 din Legea 148/2000: interzicerea promovării jocurilor de noroc în incinta bazelor sportive, în cadrul competițiilor pentru minori și tineri de până în 21 de ani;
- Art. 7 din OUG 77/2009: modificarea limitei legale de vârstă pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani.
Campania Salvați Copiii răspunde unei realități îngrijorătoare: promovarea agresivă a jocurilor de noroc prin intermediul vedetelor contribuie la normalizarea acestui comportament riscant în rândul minorilor.
În paralel, Salvați Copiii readuce în atenția publică urgența modificării legislației privind publicitatea la jocuri de noroc. În prezent, în ciuda unor restricții parțiale, industria beneficiază de numeroase breșe legale prin care mesajele comerciale ajung nefiltrate la minori. Studiul „Influencer-Driven Gambling Content and Its Impact on Children and Young People: A Scoping Study” (2025)[1] arată că tinerii sunt expuși constant, pe platforme precum YouTube, TikTok și Twitch, la conținut de tip gambling, deseori integrat subtil în materiale de divertisment, lifestyle sau gaming. În România, presa de specialitate a semnalat recent un fenomen alarmant: rețele de creatori de conținut promovează strategii înșelătoare de autoexcludere, redirecționând utilizatorii către platforme de pe piața neagră.
Ce s-a obținut până acum: CNA a interzis apariția personalităților publice - inclusiv din sport, știință sau mediul online - în reclamele pentru jocuri de noroc.