Primul CSAT din mandatul președintelui Nicușor Dan nu a oferit niciun indiciu în legătură cu cel mai mare mister din cei 35 de ani de democrație, intervenția în procesul electoral al unor entități interne și externe care a dus la anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.
Deși în campania electorală, actualul șef al statului a promis că elucidarea atacului fără precedent la adresa siguranței României va reprezenta o prioritate a mandatului său, comunicatul unei întâlniri de peste trei ore a președintelui cu șefii agențiilor de informații și ai unor ministere cheie din guvern nu oferă nicio perspectivă în ce privește rezolvarea enigmelor de anul trecut.
„Un… subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a vizat evoluțiile privind războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România”, e o posibilă referire la existența unor rapoarte cu privire la modalitățile de interferență ale Kremlinului în România.
Un comunicat misterios
În data de 25 noiembrie 2024, la scurt timp după s-a încheiat procesul de numărare a voturilor de la primul tur al alegerilor prezidențiale, fiind clar că independentul Călin Georgescu a câștigat scrutinul, Palatul Cotroceni emite un comunicat misterios:
„Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat… pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, se arată în declarația lui Iohannis, citată de Mediafax.
Reacția fostului președinte venea, de asemenea, după ce în ziua scrutinului a evitat presa, refuzând să facă orice declarații în afară de un îndemn anemic: „Să poftească toți la vot!”
În data de 24 noiembrie 2024 aveam un președinte debusolat, stresat, care nu a avut tăria să spună și să-și asume faptul că se întâmpla ceva ieșit din comun. Pentru ca, a doua zi, să vină și să anunțe că nu are nicio responsabilitate din cauza faptului că SRI și SIE „nu l-au informat cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor”.
Două săptămâni mai târziu, în data de 6 decembrie 2024, Klaus Iohannis, ca și cum declarațiile anterioare n-ar fi existat, vine în fața cetățenilor români și le transmite următorul mesaj: „La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate.
Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. Cele trei declarații ale fostului președinte se bat cap în cap.
Nimic despre anularea alegerilor
După respectivul CSAT urmează desecretizarea celebrelor rapoarte realizate de serviciile secrete pentru ca, apoi, CCR să decidă anularea alegerilor.
De la acel moment a început un proces lung și dureros de refacere a încrederii cetățenilor români, dar și a comunității internaționale în democrația din țara noastră. Acel proces nu e nici pe departe încheiat fără o explicație amănunțită venită din partea președintelui sau a Parlamentului, în urma audierii actorilor implicați, care să facă lumină în succesiunea evenimentelor, să arate gravitatea lor și să stabilească responsabilități.
Încălcând bunul simț, realitatea și legea românească, Georgescu a susținut că nu a strâns fonduri pentru campanie și nu a avut cheltuieli electorale. În schimb, el avea un binefăcător malefic în persoana lui Putin. Blitzkrieg-ul de pe rețelele sociale a constat în dezinformare și într-un efort de milioane de dolari, în stil leninist, de a distruge democrația în România.
Efortul a inclus și subminarea intereselor de securitate ale SUA, NATO și UE. Și tocmai la timp, această invazie ascunsă a procesului electoral din România a fost descoperită de serviciile de informații românești și occidentale.
Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe, foști ambasadori SUA în România, într-un articol publicat de Politico.eu
Primul CSAT, convocat de președintele Nicușor Dan, în urma comunicatului oficial, sugerează că instituțiile statului și actualul guvern urmăresc mai degrabă să îngroape informațiile legate de gravele evenimente care au dus la anularea alegerilor decât să le investigheze și să vină în fața opiniei publice cu un raport complet și coerent.
Pe lângă discuția despre evaziunea fiscală și poziția României față de conflictul militar de la graniță, o altă temă discutată în CSAT a fost cea legată de „amenințarea cibernetică”, la adresa țării noastre.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică, instituție aflată în subordinea Guvernului României, e o componentă importantă în ce privește descurajarea atacurilor hibride asupra infrastructurii digitale, dar nu are nicio competență în ce privește componenta propagandistică și informațiile false de pe rețelele sociale, o altă față a războiului hibrid.
Totuși, faptul că a fost discutat raportul de activitate al directoratului pentru anul 2024 arată, totuși, o preocupare la nivelul CSAT față de interferențele Rusiei în România.
„Anul trecut, nivelul general al amenințării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil și imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului și modul de adaptare la fluctuațiile și provocările din surse multiple.
Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al amenințărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilități critice și riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile și amenințările cibernetice care au reprezentat priorități ale DNSC în 2024”, se arată în comunicatul CSAT.
Nu au fost vulnerabilități, dar au fost
Conform datelor de mai sus, directoratul cibernetic arată că România, pe parcursul anului trecut, a fost supusă unor atacuri de tot felul.
Referirea la peisajul digital volatil și imprevizibil poate fi un indiciu subtil al faptului că instituțiile și agențiile de informații din țară au fost luate prin surprindere de interferența Rusiei în procesul electoral de anul trecut.
Amintim că în ședința CSAT din 6 decembrie 2024, STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) a anunțat că „…nu au fost identificate vulnerabilități sau disfuncționalități care să determine un impact în ceea ce privește furnizarea în condiții legale, optime si de securitate a serviciilor de comunicații și tehnologia informației asumate de STS”.
Ședința CSAT din data de 30 iunie nu a adus nimic nou în ce privește răspunsurile pe care le așteaptă opinia publică legate de evenimentele care au dus la decizia istorică de anulare a alegerilor prezidențiale.
Rămân în continuare multe neclarități în ce privește reacțiile instituționale. Nici președintele și nici Guvernul nu au exprimat încă poziții oficiale prin care să explice care a fost pericolul, dacă a trecut și dacă s-au luat măsuri pentru ca procesul electoral din România să nu mai fie compromis.
Încrederea în democrație, grav afectată
„În 2024, Putin a cheltuit milioane pentru a alege un președinte pro-rus în România. Metoda sa: infiltrarea în alegeri, sprijinirea candidaților cu tendințe autoritare și manipularea platformelor digitale pentru a influența percepția publică.
Astfel, liderul rus l-a propulsat pe candidatul Călin Georgescu din obscuritate, iar în doar două săptămâni, Georgescu a obținut 21% din voturi, lăsând în urmă 15 candidați divizați și uimiți”, se arată într-un articol de opinie publicat în Politico.eu și semnat de Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe, toți ambasadori ai SUA în România, în diverse perioade.
Diplomații americani, folosindu-și experiența, expertiza și relațiile profesionale au descris bine și clar strategia pe care a aplicat-o Putin în România, dar autoritățile de la București evită în continuare să explice de ce, cum și cine sunt responsabilii pentru situația creată.
Prima ședință CSAT de după alegerile prezidențiale a fost un eșec în ce privește rezolvarea crizei majore provocate în societatea românească de anularea alegerilor prezidențiale. Până când nu vor fi date răspunsuri coerente, legate de ce s-a întâmplat anul trecut, încrederea în democrație va rămâne la cote scăzute, cu toate consecințele și vulnerabilitățile ce decurg de aici.