Secția pentru judecători a CSM a votat-o, luni, pe Lia Savonea în funcția de președinte al Curții Supreme.
Savonea a obținut un scor de 9-1.
”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător Lia Savonea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”, anunţă CSM.
Judecătoarea Lia Savonea, fostă președintă a CSM, a fost singura care s-a înscris pentru șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea devine astfel prima femeie care conduce atât CSM, cât și Înalta Curte.
Savonea va prelua şefia Instanţei supreme de la judecătoarea Alina Corbu, al cărei mandat se încheie în luna septembrie.
Ar putea fi anchetată de Inspecția Judiciară
Însă Lia Savonea ar putea fi vizată de o sesizare oficială la Inspecția Judiciară. Anchetatorii au întocmit un referat în care acuză abateri disciplinare grave, ca urmare a deciziei prin care a fost anulată condamnarea definitivă a lui Mario Iorgulescu și s-a dispus rejudecarea dosarului, scrie Libertatea.
Savonea a pronunțat această hotărâre alături de colega sa Adriana Ispas, cu majoritate de 2:1, în pofida opiniei separate a judecătorului Dan-Andrei Enescu.
Sesizarea se bazează pe articolul 271 din Legea nr. 303/2022, care sancționează lipsa motivării sau motivarea contrară raționamentului juridic, precum și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
Procurorii susțin că motivarea deciziei este „contrară literei și spiritului legii”, făcând o excepție statistică rară: din peste 1.000 de recursuri în casație analizate, doar 5 au fost casate cu rejudecare, adică 0,8%.
Un exemplu de neglijență semnalat în sesizare este formularea din decizia prin care a fost casată sentința: „numai în ce-l privește pe inculpatul Iorgulescu Gino-Mario” - deși în dosar nu exista niciun alt inculpat. Această exprimare a fost calificată drept lipsă de înțelegere a faptelor și normelor legale aplicabile.
Schimbarea încadrării juridice, imposibilă în recurs în casație
Punctul central al criticilor este că Savonea și Ispas ar fi încălcat legea reinterpretând faptele și schimbând încadrarea juridică, de la omor cu intenție indirectă la ucidere din culpă - lucru inadmisibil într-o cale extraordinară de atac precum recursul în casație.
Articolul 438 din Codul de Procedură Penală permite casarea doar dacă fapta nu este prevăzută de legea penală sau a fost dezincriminată, nu pentru o reinterpretare a vinovăției.
Surse judiciare citate de Libertatea susțin că „nu se poate face o reconfigurare a situației factuale deja judecate definitiv”, iar acest artificiu juridic în favoarea lui Iorgulescu ridică suspiciuni grave asupra motivelor reale ale deciziei.
Raționamentul judecătoarelor: „accident” în loc de „eveniment”
Savonea și Ispas au motivat că fapta a fost un „accident rutier” și nu un „eveniment” care presupune intenționalitate, deși instanțele anterioare au reținut că Mario Iorgulescu era atât de beat și drogat încât era aproape imposibil să nu omoare pe cineva.
Curtea de Apel București a stabilit că „nu a existat nicio manevră de evitare a accidentului”, iar inculpatul a acceptat rezultatul, ceea ce justifică încadrarea juridică în omor cu intenție indirectă.
Judecătorul Dan-Andrei Enescu, aflat în minoritate în completul de judecată, a semnalat exact această ilegalitate: „recursul în casație nu permite reinterpretarea probelor și nici schimbarea încadrării juridice”.
Cine este Lia Savonea
Fostă șefă a Curții de Apel București și a CSM, Lia Savonea este una dintre cele mai influente și controversate figuri din magistratura românească. A fost criticată pentru sprijinul oferit modificărilor controversate ale legilor justiției din perioada guvernării PSD și pentru implicarea în îndepărtarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.
În dosarul de management depus la CSM, Savonea susține că instanțele sunt adesea în mod nedrept ținta criticilor publice. Ea afirmă că „judecătorii aplică legea imparțial”, iar „achitarea unui inculpat nu indică o slăbiciune a instanței”.
Tot ea a decis, alături de judecătorul Mihail Udroiu, restituirea la Parchet a Dosarului Revoluției în care era trimis în judecată Ion Iliescu, și a semnat, în trecut, o decizie de eliberare a unui bărbat acuzat că și-a violat nepoata, invocând că fata nu a reclamat fapta imediat.
Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti - promoţia 1996, Lia Savonea şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.
În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.
Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte.