România continuă să înregistreze cele mai mari dezechilibre bugetare din Uniunea Europeană, iar perspectivele pentru 2025 rămân sumbre.
Potrivit prognozei de primăvară publicate de Comisia Europeană și citată de Economedia, deficitul bugetar se va menține la un nivel extrem de ridicat, de 8,6% din PIB, în scădere ușoară față de nivelul record de 9,3% înregistrat în 2024.
Noua estimare este mai pesimistă decât cea din toamnă, când Comisia anticipa un deficit de 7,9%. România se menține astfel în fruntea clasamentului european al dezechilibrelor fiscale, cu cele mai slabe performanțe bugetare din UE.
În spatele cifrelor se află cheltuieli publice masive, în special creșteri salariale și de pensii, care au alimentat un deficit greu de corectat în lipsa unor măsuri ferme de consolidare fiscală.
Economia rămâne în relansare timidă
Creșterea economică va rămâne slabă, cu un avans de doar 1,4% în 2025, față de 0,8% în 2024. Deși există semne pozitive în domenii precum construcțiile, agricultura și transporturile, redresarea este limitată de incertitudini politice interne și de un climat fiscal instabil.
Investițiile private rămân afectate, iar consumul suferă din cauza inflației ridicate și a măsurilor de austeritate.
Inflația este estimată să scadă la 5,1% în 2025, după o medie de 5,8% în 2024. Deși trendul este descendent, scăderea este lentă, iar prețurile din energie și servicii continuă să pună presiune pe coșul de consum.
Eliminarea plafonării prețurilor la energie pentru populație ar putea genera noi scumpiri, în timp ce scăderea prețurilor la alimente și combustibili internaționali ar putea tempera parțial inflația.
Exporturile, afectate indirect de politica comercială a SUA
Comerțul României cu SUA este limitat, dar majorarea tarifelor vamale americane ar putea afecta indirect exporturile românești, prin slăbirea cererii din partea partenerilor comerciali europeni.
Exporturile nete vor continua să aibă o contribuție negativă la PIB, deși cererea internă slabă ar putea reduce ritmul importurilor. Pe termen mediu, exporturile de servicii și produse agricole par mai promițătoare.
Deficitul de cont curent va scădea doar ușor, la 7,9% din PIB în 2025, de la 8,5% în 2024. Este o corecție marginală, iar nivelul rămâne mult peste cel sustenabil.
Dezechilibrul extern reflectă slăbiciuni structurale ale economiei românești: dependența de importuri, competitivitate scăzută și investiții insuficiente în sectoare productive.
Piața muncii rezistă, dar câștigurile salariale vor fi temperate
Rata șomajului este așteptată să scadă ușor, apropiindu-se de 5% până în 2026, în timp ce angajările în sectorul privat vor susține ocuparea forței de muncă.
Totuși, ritmul de creștere al salariilor va încetini, după o perioadă de avansuri nominale de două cifre.
Înghețarea salariilor din sectorul public și introducerea unui mecanism pentru salariul minim vor modera dinamica veniturilor în anii următori.
Pachetul adoptat la finalul lui 2024 - ce include înghețarea salariilor bugetarilor și limitarea creșterii pensiilor - are un impact estimat de 2% din PIB. Totuși, fără reforme mai adânci, deficitul public va scădea lent, la 8,6% în 2025 și doar 8,4% în 2026.
Datoria publică, aflată la 48,9% în 2023, ar putea urca la peste 63% din PIB până în 2026, alimentată de dobânzi mari și de lipsa unor măsuri fiscale clare.