Într-o perioadă în care politica democratică este dominată de lupte între cosmopoliţi liberali şi naţionalişti populişti, alegerile prezidenţiale din România păreau să fi ieşit direct dintr-un scenariu, scrie The Economist.
- Alegeri prezidențiale, turul doi, numărătoarea oficială: Nicușor Dan este noul președinte al României
- Singurele județe unde Nicușor Dan nu a câștigat cel mai mare oraș
- Nicușor Dan a câștigat alegerile în toate sectoarele Capitalei
- Statele din vestul Europei unde a câștigat Nicușor Dan
George Simion, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune de extremă dreapta, susţinută de mişcarea MAGA, care şi-a construit partidul pe resentimentele faţă de establishment-ul politic, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris şi primar al Bucureştiului.
Simion câştigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, cu 41% din voturi, faţă de doar 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureştiului ar fi reafirmat poziţia României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populişti care fracturează blocul.
Dar Dan a câştigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susţinut pe Simion, iar diferenţa s-a micşorat şi mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câştigat-o, după părerea generală. Simion nu s-a mai prezentat apoi la o serie de alte dezbateri.
În final, Dan a câştigat cu uşurinţă. La miezul nopţii, pe 18 mai, autorităţile electorale din România au anunţat că acesta a obţinut 54% din voturi, faţă de 46% pentru Simion.
Prezenţa la vot a fost una record pentru alegerile prezidenţiale din România. Enorma diaspora a ţării, cu peste 4 milioane de cetăţeni care trăiesc în străinătate (faţă de 19 milioane în ţară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Şi, spre deosebire de primul tur, aceştia nu l-au susţinut în mod majoritar pe domnul Simion.
- Alegeri prezidențiale 2025 în străinătate. Au votat peste 1,6 milioane de români. S-a depășit rapid recordul de prezență din turul I
- Prezență masivă la vot la prezidențiale, de aproape 65%. Județele cu cei mai harnici alegători (Infografice)
Competiţia a reprezentat o răfuială cu deceniile de guvernare coruptă a clasei politice româneşti. Nici Dan, nici Simion nu aparţin celor două partide consacrate la putere, Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL), care au condus în mare parte ţara de la sfârşitul comunismului.
Ambii erau consideraţi candidaţi antisistem, dar în moduri diferite – unul era un reformator independent, adept al bunei guvernări, celălalt era un naţionalist creştin şi susţinător declarat al ideologiei MAGA.
La rândul său, Simion şi-a lansat cariera politică militând pentru ca ţara sa să absoarbă Moldova vecină, ai cărei cetăţeni vorbesc în majoritate limba română. Ca urmare, i s-a interzis intrarea în Moldova.
Într-o conferinţă de presă organizată în ziua alegerilor, el a revenit la aceste rădăcini politice: „Basarabia este întotdeauna România”, a declarat liderul naţionalist, folosind un termen istoric pentru teritoriul Moldovei.
În timpul campaniei, el a căutat sprijinul lui Viktor Orban, liderul de extremă dreapta al Ungariei, dar a fost mustrat de importantul partid etnic maghiar din România. Liderul acestuia l-a calificat pe Simion drept „anti-maghiar”: în 2019, el se confruntase cu activişti etnici maghiari într-un cimitir al Primului Război Mondial.
Potrivit The Economist, astfel de probleme din campanie au contribuit la înfrângerea lui Simion. În primul tur, el a beneficiat de un val de furie provocată de anularea de către Curtea Constituţională a primei încercări de alegeri prezidenţiale din noiembrie, după ce acestea fuseseră câştigate de un alt populist de extremă dreapta (presupus ajutat de interferenţe ilegale din partea Rusiei pe reţelele sociale). Acest sprijin pare să se fi estompat.
Dar Simion a refuzat, cel puţin iniţial, să accepte înfrângerea, susţinând că listele electorale conţin mulţi alegători decedaţi. Liderul AUR „pare să urmeze modelul Trump, inclusiv prin negarea alegerii adversarului său”, afirmă Radu Magdin, consultant politic român citat de The Economist.
- George Simion: „Suntem câștigătorii clari. Georgescu va ajunge în conducerea țării"
- George Simion își recunoaște înfrângerea, dar spune că războiul abia începe (Video)
Situaţie fiscală sumbră
Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situaţie fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9 % din PIB, cel mai ridicat din UE.
Guvernele de centru care au condus ţara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-şi recâştige sprijinul prin majorarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflaţia, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, faţă de media UE de 2,5%.
Bugetul guvernului anterior pentru 2025 include majorări de impozite şi reduceri de cheltuieli, dar se preconizează că deficitul va fi redus doar la un nivel încă intolerabil de 7,5% din PIB.
Investitorii sunt sceptici cu privire la datoria ţării. Randamentele obligaţiunilor româneşti pe zece ani erau de 8% în vinerea dinaintea alegerilor, cu 5,4 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane. Ratingul de credit al ţării este BBB-, cu o treaptă peste statutul de junk.
Cu toate acestea, cea mai importantă sarcină în acest moment, spune europarlamentarul Victor Negrescu, este „reunirea ţării, dialogul cu cei care au votat pentru extrema dreaptă”.
La o secţie de votare din Amsterdam, unde se aliniaseră alegătorii din diaspora, divizarea amară a electoratului era evidentă. Adrian, maistru într-o fabrică, a declarat că a votat pentru Simion, pe care îl consideră un om care iubeşte familia şi tradiţiile româneşti. Mihaela, manager în comerţul cu amănuntul, care locuieşte în Olanda de zece ani, a votat pentru Dan. „Nu este candidatul meu ideal, dar este un om educat”, a spus ea, citată de The Economist.