Dacă ieri spunea că sunt prea puţine buletine de vot în diaspora şi românii din străinătate nu vor putea vota, azi AUR susţine că sunt 4 milioane de morţi pe listele electorale. Ministerul de Interne și Autoritatea Electorală Permanentă au reacționat.
Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat, joi, că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă și Avocatul Poporului, solicitând intervenția urgentă pentru verificarea și actualizarea registrelor electorale permanente și demararea unei anchete privind modul în care aceste registre au fost folosite la vot.
„AUR denunță public una dintre cele mai grave fraude sistemice tolerate de statul român în ultimele decenii: menținerea persoanelor decedate pe listele electorale permanente.
Potrivit estimărilor AUR, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează în continuare oficial cu 'drept de vot' în România, falsificând realitatea electorală și oferind pârghii de manipulare în mâinile unui sistem corupt care refuză să piardă controlul.
Această situație nu este doar o anomalie administrativă. Este o falsificare a voinței poporului și o amenințare directă la adresa democrației, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezența la vot și a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obțină pragul necesar de a câștiga din primul tur, acuză AUR, într-un comunicat remis jos.
Potrivit sursei citate, "fiecare rundă de alegeri de după 1989 a fost viciată de aceste liste umflate, prin care votul românilor decedați este transformat în instrument politic".
"Problema a fost descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de președintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziție de stat, în mod legal, tuturor candidaților și partidelor parlamentare. A fost suficient un gest de comunicare transparentă cu cetățenii pentru a da jos masca acestui sistem corupt, care se bazează pe minciună, manipulare și pe deturnarea votului popular", mai susține AUR.
„Informațiile sunt false!”
„Informațiile sunt false!” - transmite în replică MAI.
„Informațiile sunt false! Direcția Generală de Evidență a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat și transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până în ziua scrutinului.
Reprezentanții AEP au confirmat primirea listelor actualizate în timpul celei mai recente ședințe a Comisiei Tehnice Centrale pentru organizarea alegerilor pentru Președintele României”, transmite MAI.
Mai mult, MAI precizează că pe listele de alegători transmise către Autoritatea Electorală Permanentă figurează inclusiv persoanele care împlinesc 18 ani în ziua scrutinului.
Miercuri, AUR afirma că numărul buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale în secțiile din diaspora este insuficient față de fluxul mare de alegători. Însă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că 3.600.000 de buletine de vot au ajuns deja la secțiile din străinătate și este statistic imposibil ca acestea să fie epuizate.
Baza de date a Registrului electoral este actualizată permanent
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, joi, că Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Potrivit AEP, registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă.
"Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entităţi ale statului român, respectiv de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetăţenia română, prin radierea cetăţenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetăţenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral", precizează Autoritatea Electorală Permanentă.
AEP mai spune că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor comunică Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces înregistrate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP.
"Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.
Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces", menţionează AEP.
De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
"Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării", mai afirmă AEP în comunicat.