Războiul din Ucraina atrage nu numai soldați ruși și ucraineni, ci și un număr tot mai mare de combatanți străini – printre ei, tot mai mulți cetățeni chinezi. Unii sunt motivați de bani, alții de propagandă, iar unii luptă chiar împotriva intereselor propriei țări.
Într-un material exclusiv CNN, foști luptători chinezi – de părți opuse ale frontului – vorbesc despre motivele care i-au adus în tranșee, despre brutalitatea războiului și despre realitatea care contrastează puternic cu promisiunile de pe rețelele sociale.
Mărturiile lor scot la iveală o lume în care propaganda, violența și deziluzia se împletesc periculos.
„Cea de-a doua armată a lumii este o glumă”
Un bărbat chinez care luptă în armata rusă susține că superiorii săi l-au închis, timp de 21 de zile, într-o groapă întunecată, cu bare de oțel, cu spațiu doar cât să poată sta în picioare. Motivul, spune el, a fost un conflict cu comandantul său privind echipamentul de protecție vital.
Michael – un pseudonim – spune că s-a alăturat luptei Rusiei împotriva Ucrainei pentru a „gusta viața militară în străinătate”, dar după un an brutal pe front este acum convins că s-a înșelat.
„Trebuie să spun adevărul și să îi avertizez pe chinezii iraționali – nu veniți aici”, a spus el pentru CNN, prin telefon.
Michael, 29 de ani, se recuperează în prezent după rănile suferite pe câmpul de luptă.
„Cea de-a doua armată a lumii este o glumă”, spune el, acuzând echipamentele de proastă calitate, logistica ineficientă, relele tratamente și „corupția severă” - probleme frecvent semnalate în cadrul armatei ruse de la începutul războiului.
Cel puțin 155 de chinezi luptă pentru Rusia
Atât Ucraina, cât și Rusia au apelat la luptători străini pentru a-și suplimenta forțele. Subiectul mercenarilor chinezi care luptă pentru Rusia a devenit proeminent când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat în aprilie că doi chinezi au fost capturați de armata ucraineană și că „mai sunt mulți alții” în rândurile Rusiei.
Zelenski a cerut explicații Beijingului, care a negat implicarea și a reiterat apelurile anterioare ca cetățenii chinezi să „se abțină de la a participa la acțiuni militare de orice parte”.
Ministerul rus de Externe a calificat afirmațiile drept „complet neadevărate”, potrivit agenției de stat TASS. Câteva zile mai târziu, Ucraina a prezentat public luptătorii chinezi capturați.
Kievul susține că are informații despre 155 de cetățeni chinezi care luptă pentru Rusia. Atât Michael, cât și un alt combatant chinez intervievat de CNN spun că numărul real este mult mai mare, cunoscând sute de cazuri.
Câțiva chinezi au luptat și de partea Ucrainei, însă forțele terestre ucrainene nu au oferit o cifră totală, fiecare unitate recrutând individual.
Propagandă „macho” pe rețelele sociale
Pe rețelele sociale chineze circulă reclame care îi încurajează pe bărbați să se înroleze în armata rusă, promițând salarii mari și dovedirea masculinităţii. Clipurile sunt în rusă, dar conțin subtitrări în chineză, cu mesaje precum: „Nu ești bărbat? Fii un bărbat adevărat!”
Michael a fost atras de astfel de clipuri pe Douyin (varianta chineză a TikTok) în 2023. Fost soldat în Armata Populară de Eliberare, de unde a plecat în 2018, el a fost sedus de ideea unei „aventuri militare” și a început să posteze pe rețele experiența sa în rândurile rusești.
Inițial, a fost respins de armata rusă pentru că nu vorbea limba, dar a fost acceptat în grupul de mercenari Wagner și trimis în Donbas. În mai 2024, a semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării și a fost trimis în Bahmut.
Contractul i-a promis 200.000 de ruble (2.400 de dolari) pe lună, plus bonusuri – 50.000 de ruble (aproximativ 600 de dolari) pentru fiecare kilometru de teritoriu cucerit.
Majoritatea camarazilor chinezi luptau pentru bani, spune el, provenind din medii modeste într-o societate competitivă și în declin economic.
Un alt chinez, de 37 de ani, care a luptat în Rusia între iulie 2023 și 2024, spune că a câștigat de trei ori mai mult decât acasă, dar nu banii l-au motivat, ci o „criză de identitate” și un „complex de erou” simţit încă din copilărie.
Propagandă pro-rusă și cenzură rapidă
Unii chinezi care luptă pentru Rusia folosesc termenii Kremlinului în postările lor: „luptă împotriva fascismului nazist” sau „operațiune militară specială”. Până recent, era ceva obişnuit să vezi pe platformele video chineze luptători chinezi cu părul tuns scurt, vorbind de pe front, cu steaguri ale Rusiei și Chinei în profil.
Dar după ce Zelenski a ridicat problema în fața Chinei, multe dintre aceste conturi au fost blocate. Michael spune că i s-a interzis să mai posteze și bănuiește că această cenzură e legată de comentariile sale critice privind tratamentul primit în armata rusă.
Celălalt luptător, întors în China la finalul lui 2024, spune că i s-a interzis recent să părăsească țara, probabil din cauza trecutului său militar în Rusia.
Chinezi care luptă pentru Ucraina
Pe de altă parte, chinezii care au ales să lupte pentru Ucraina spun că motivațiile lor sunt ideologice și că au trăit în afara Chinei.
Jason, născut în China și mutat în SUA în timpul liceului, a abandonat un program de masterat în informatică în 2023 pentru a se alătura Legiunii Internaționale a Ucrainei.
După patru luni de luptă în tranșee, a încercat să se transfere într-o companie de asalt, dar a fost refuzat din cauza suspiciunilor privind naționalitatea sa. A spus că a înțeles decizia, dată fiind apropierea Chinei de Rusia.
Jason spune că amenințarea Chinei de a invada Taiwanul l-a motivat să lupte pentru Ucraina, un gest simbolic pentru a transmite speranță taiwanezilor că nu sunt singuri.
Sophie, doctorandă la o universitate de top din China, a aplicat pentru a se alătura Legiunii Internaționale după ce a studiat în Europa. Ea spune că a fost „spălată pe creier” de propaganda rusă din China, dar perspectiva i s-a schimbat în străinătate. A fost inspirată de moartea unui luptător chinez de partea Ucrainei.
Afirmațiile privind propaganda unilaterală în China au fost susținute și de cei doi luptători chinezi capturați de Ucraina, deși au vorbit sub supravegherea securității ucrainene – o posibilă încălcare a legii internaționale umanitare.
Zelenski a anunțat că autoritățile ucrainene investighează dacă statul chinez a încurajat implicarea cetățenilor săi în lupta de partea Rusiei. Beijingul neagă ferm acuzațiile.
Expertul Maria Repnikova, de la Georgia State University, spune că menținerea vizibilă a reclamelor de recrutare pro-ruse este, probabil, o „scăpare”, nu o strategie - fiindcă propaganda rusă e adesea prezentată ca o simplă demonstrație de forță militară.
Michael și Jason, deși au luptat de părți opuse, au aceeași concluzie: realitatea războiului a fost mult mai dură decât și-ar fi putut imagina.
„Este incredibil de brutal, dincolo de ce își poate imagina cineva”, a spus Michael.