După dezvăluirea făcută de Victor Ponta, care a spus că, în 2014, când era premier, a inundat sate românești ca să salveze Belgradul, reacțiile nu au întârziat să apară.
Astfel, Marcel Ciolacu a declarat că atunci când ocupi funcția de premier iei decizii ”mai greu de explicat”, precizând că el nu ar fi făcut acest lucru.
”A fost o decizie guvernamentală luată de prim-ministrul Victor Ponta. Eşti prim-ministru, iei decizii câteodată mai greu de explicat. Din punctul meu de vedere nu aş fi luat această decizie”, a declarat Ciolacu, citat de News.ro.
Nicuşor Dan îi cere lui Ciolacu desecretizarea documentelor
La rândul său, Nicuşor Dan, candidat independent la alegerile prezidenţiale, i-a cerut lui Ciolacu desecretizarea documentelor care stau la baza deciziilor lui Victor Ponta.
”Victor Ponta a povestit cum, în 2014, când era prim-ministru, a ales să fie inundate sate româneşti pentru a nu se revărsa Dunărea în Belgrad. Este halucinant, mai ales raportându-ne la campania sa aşa-zis ”suveranistă” sub sloganul ”România pe primul loc!”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.
El arată că pentru această ”ispravă” domnul Ponta ne spune că a primit cetăţenia sârbă, în acelaşi timp cu actorul pro-rus Steven Seagal, şi a primit această cetăţenie pentru că a ales să producă pagube în România ca să salveze Serbia.
”Suveranistul Victor Ponta să explice românilor de ce pune Serbia pe primul loc când alege unde să producă pagube Dunărea, când alege cetăţenia şi când alege unde să-şi ascundă prietenii fugari urmăriţi de justiţia din România”, precizează Nicuşor Dan.
”De asemenea, îi cer lui Marcel Ciolacu publicarea şi desecretizarea tuturor documentelor care stau la baza deciziilor luate de prim-ministrul Victor Ponta în momentul inundaţiilor din 2014. Românii au dreptul să cunoască, transparent, pe ce s-a bazat hotărârea lui Victor Ponta de a inunda satele româneşti de pe malul Dunării”, mai spune candidatul independent.
"Steven Seagal este emisar special al Ministerului rus de Externe", adaugă primarul Capitalei.
Predoiu bănuiește că Ponta ascunde ceva
Pe subiect s-a pronunțat și președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu. Acesta a afirmat că nu este exclus ca Ponta să fi dat informația în legătură cu obținerea cetățeniei sârbe pentru "a acoperi" adevăratul motiv pentru care a obținut această cetățenie.
"Declarațiile lui Victor Ponta devoalează simultan mai multe caracteristici despre felul său de a gândi și a acționa:
- este capabil să ia decizii "peste structurile românești", în contradicție cu ceea ce declară, respectiv faptul că "România este pe primul loc";
- este dispus să ascundă adevărul, dacă crede că poate obține un avantaj de imagine sau de altă natură (cetățenia unui stat străin);
- este dispus să se laude public cu decizii de stat, dacă crede că poate obține un avantaj personal (voturi); 4. este dispus să facă servicii unui stat străin, fără să ceară compensații pentru România (de exemplu costul daunelor produse pe teritoriul național), dar acceptând favoruri ale unui stat străin (cetățenia)", a scris Predoiu, pe Facebook.
Potrivit acestuia, "chiar dacă cele povestite nu ar fi adevărate, faptul că el poate face astfel de afirmații arată mentalitatea și ce gândește cu adevărat".
"Pe de altă parte, dat fiind că evenimentele s-au petrecut în 2014 și cetățenia străină a fost obținută în 2018 (cf. Wikipedia), se pune întrebarea dacă există o legătură între acele evenimente și obținerea cetățeniei străine. Scopul întregii povestiri a fost să explice de ce a obținut cetățenia străină și nu este exclus ca Victor Ponta să fi pus cele două evenimente în legătură pentru a acoperi adevăratul motiv pentru care a obținut cetățenia străină", a susținut liderul PNL.
În opinia sa, în acest context, Victor Ponta ar trebui să explice care este de fapt motivul pentru care a obținut o cetățenie străină, care este adevăratul motiv pentru care a cerut-o și pentru care a acceptat-o.
"Ce fel de siguranță ar avea România și românii cu un președinte "suveranist" care pune România pe locul 2 sau care lasă neacoperite și necompensate pagubele suferite pentru a proteja umanitar o altă țară, fie și prietenă? Până atunci, un gând de simpatie pentru vecinii de bloc ai domnului Ponta, aveți grijă de voi peste noapte, cât vecinul e acasă!", a transmis Cătălin Predoiu.
Ministrul Mediului va face publice informațiile după ce le va găsi
Una dintre instituțiile care dețin date despre inundațiile produse în țara noastră este Ministerul Mediului. Iar ministrul Mircea Fechet a declarat joi că în măsura în care vor fi identificate informaţii relevante în minister în legătură cu acest subiect, le va pune la dispoziţie a mass-media.
El a precizat, totodată, că există o procedură specifică şi în ceea ce priveşte Dunărea există o comisie mixtă româno-sârbă, care decide în astfel de situaţii.
"Nu pot detalia în legătură cu deciziile luate la nivelul Guvernului României, la nivelul acelei comisii sau la nivelul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, în anul 2014, pentru că nu am aceste informaţii. Am citit şi eu ştirile din spaţiul public, potrivit cărora primul ministru de la acea vreme ar fi luat nişte decizii, în detrimentul comunităţilor din România, în detrimentul localităţilor ce au fost inundate, însă în măsura în care vom identifica informaţii relevante în minister în legătură cu acest subiect, bineînţeles că le putem pune la dispoziţie a mass-media”, a spus Mircea Fechet într-o conferinţă de presă, potrivit News.ro.
Întrebat cu cine se consultă premierul, când se iau astfel de decizii, Fechet a arătat că, în legătură cu inundaţiile recente pe care le-am trăit cu toţii în România, a avut mai multe întâlniri cu prim-ministrul, şi parte din aceste întâlniri au fost chiar la guvern, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Administraţia Naţională a Apelor Române, Administraţia Naţională de Meteorologie, coordonate de primul ministru.
”Nu pot să vă răspund în legătură cu deciziile luate de fostul prim-ministru Ponta în anul 2014, în afară de ceea ce am citit în presă”, a mai spus el.
Victor Ponta a declarat, miercuri, la podcastul „Hai, live! cu Turcescu și Andronic”, că în 2014, când era premier și Serbia a fost lovită de inundații puternice, a dat ordin să se deschidă barajele la Porţile de Fier. În acest fel nu s-a inundat Belgradul, dar au fost afectate sate românești de pe clisura Dunării.
Ponta a precizat că a făcut în aşa fel încât să nu afle presa. Mai mult, el s-a lăudat că după această decizie a primit cetățenia sârbă.
Hidroelectrica: În mai 2014 s-au respectat convențiile și legislația în vigoare
Hidroelectrica a venit cu precizări după dezvăluirile făcute de Victor Ponta. Potrivit companiei, regulile de exploatare a Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie (SHEN) Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II reprezintă prevederi legale între România şi Serbia, iar în perioada la care se face referire (18 – 26 mai 2014), exploatarea la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II a respectat convenţia româno-sârbă ratificată de Parlamentul României în anul 1999.
”Exploatarea SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II este reglementată prin Convenţia de exploatare din 1998, ratificată de Parlamentul României cu Legea 14/1999 prin Regulamentul Serviciului Comun de Dispecer pentru Energetică (SCDE) unde este reglementată inclusiv perioada de ape mari. Pentru situaţia particulară din perioada 18 – 26 mai 2014, atunci când debitele Dunării au atins valori peste valoarea de 11.500 mc/s, prevăzută în documentele româno-sârbe, exploatarea SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II s-a făcut în deplină conformitate cu prevederile Convenţiei şi Regulamentului SCDE, nivelul amonte de barajul Porţile de Fier I fiind de 63.00 MdMA”, arată Hidroelectrica.
Este de menţionat că această regulă de exploatare a fost prevăzută în documentele româno-sârbe pentru a putea fi respectat în permanenţă principiul căruia pentru debite mari pe Dunăre (mai mari de 11.500 mc/s) şi mici (mai mici de 2.350 mc/s) nivelele amonte de gura Nerei şi aval de Porţile de Fier II, să fie ca şi cele în regim natural, fără influenţa celor două Sisteme (ca şi când ele nu ar exista). În aceste regimuri debitul orar care se defluează în aval este egal cu cel afluent în lacul Porţile de Fier I, subliniază compania.
”Din datele de exploatare comune cu partea sârbă rezultă că debitul maxim afluent în Portile de Fier I în această perioadă a fost de 12.600 mc/s, debit înregistrat de mai multe ori în exploatarea comună. Regulile de exploatare a SHEN Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II reprezintă prevederi legale între cele două ţări”, menţionează compania.