Fostul comandant al armatei Ucrainei, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador la Londra, a afirmat că România ar fi solicitat Kievului să nu facă publice informațiile despre dronele rusești care au căzut pe teritoriul nostru.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe recente, unde Zalujnîi a susținut că Bucureștiul ar fi mers chiar mai departe, acuzând Ucraina că sistemele sale de bruiaj electronic au deviat traiectoria dronelor spre teritoriul românesc.
Într-un discurs susținut în fața comunității Universității Catolice Ucrainene, fostul comandant a declarat că România conștientizează pericolul reprezentat de Rusia, dar alege să păstreze tăcerea.
„România știe exact ce se întâmplă, dar preferă să nu comenteze. Mai mult, ne-au cerut să nu spunem public că dronele Shahed, lansate de Rusia, au căzut pe teritoriul lor”, a afirmat Zalujnîi, fără a preciza momentul exact al acestor conversații.
Oficialul ucrainean a comparat poziția României cu cea a altor state din regiune.
„Țările baltice înțeleg că articolul 5 al NATO nu oferă o garanție absolută și că nu va fi invocat automat. Polonia știe acest lucru, mai ales când rachetele – fie ale noastre, fie ale Rusiei – ajung pe teritoriul său. România înțelege totul, dar preferă să tacă”, a adăugat el.
Presiuni pentru tăcere?
Potrivit publicației ucrainene Obozrevatel, astfel de discuții între oficialii români și cei ucraineni au avut loc în mod repetat.
„Mă sună uneori și îmi spun: «Taci». Îi întreb: «Dar la voi au căzut două drone Shahed, de ce nu spuneți nimic?» Iar răspunsul este: «Te rugăm să nu vorbim despre asta»”, a relatat Zalujnîi.
El a subliniat că tensiunile au crescut în momentul în care România ar fi acuzat Ucraina că utilizarea sistemelor de război electronic (EW) a condus la schimbarea traiectoriei dronelor rusești, determinându-le să ajungă în România.
„Apoi, mă sună și îmi reproșează: «De ce ați activat sistemele voastre de bruiaj? Acum dronele zboară spre noi». Le-am spus: «Atunci doborâți-le! Aveți 40 de avioane F-16»”, a afirmat el.
Drone căzute pe teritoriul României
Incidentul cu dronele rusești pe teritoriul românesc nu este un caz izolat. Obozrevatel amintește că, pe 25 decembrie 2024, o rachetă de croazieră rusească X-101 a survolat spațiul aerian al României și Republicii Moldova înainte de a se prăbuși pe un câmp. La acea vreme, Ministerul Apărării din România (MApN) a declarat că datele disponibile nu confirmă traversarea teritoriului național, dar a promis că va continua investigațiile.
Pe 17 ianuarie, în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei, nordul județului Tulcea s-a aflat sub alertă de raid aerian. Ca răspuns, armata română a ridicat avioane de vânătoare pentru a monitoriza situația.
Pe 13 februarie, epavele a două drone kamikaze Shahed au fost descoperite în România, după ce acestea au explodat la impactul cu solul. Potrivit MApN, dronele au fost folosite de armata rusă pentru a ataca infrastructura portuară ucraineană de pe Dunăre.
Astfel de incidente au avut loc și în 2023, când mai multe drone rusești au fost găsite pe teritoriul României.
Reacția oficială a României
În mai multe rânduri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a condamnat atacurile Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea graniței României, calificându-le drept „acte iresponsabile” care pun în pericol securitatea regională.
În februarie, Parlamentul a adoptat, în sfârşit, o lege care permite armatei române să doboare orice dronă care pătrunde în spațiul aerian național. Potrivit acestui act normativ, vehiculele aeriene neautorizate pot fi eliminate de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv de sisteme naționale și aliate.