În cadrul unei conferințe ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte, Pavel Popescu, vicepreședinte, și Călin Zvancea Cozan, director executiv, au discutat despre implementarea și aplicarea Regulamentului Serviciilor Digitale (DSA) în România. Aceștia au evidențiat problemele actuale cu privire la conținutul ilegal, propaganda electorală neautentică și nevoia de consolidare a mecanismelor de reglementare în mediul digital.
Problema scoasă în evidență a fost că instituțiile statului responsabile cu administrarea procesului electoral și protejarea acestuia de interferențe străine nu au făcut pași importanți pentru a evita catastrofa care a dus la anularea alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.
Lipsa de conștientizare și necesitatea unui cadru legislativ clar
Directiva privind comerțul electronic, adoptată în anii 2000-2010, trebuia să asigure protecția cetățenilor în fața conținutului ilegal din mediul online. Cu toate acestea, oficialii au subliniat că, din lipsa unor măsuri ferme și a unei conștientizări publice neadecvate, multe probleme legate de conținutul ilegal au escaladat.
Implementarea Regulamentului Serviciilor Digitale a fost un proces complex, început încă din 2020 și finalizat cu adoptarea Legii 50/2024. Aceasta a desemnat oficial ANCOM drept coordonator al serviciilor digitale, cu rolul de a colabora cu Comisia Europeană și celelalte autorități naționale relevante. Însă, funcția ANCOM nu este de a modera conținutul digital, ci de a coordona măsurile aplicabile de către instituțiile statului.
Provocările combaterii conținutului ilegal și al dezinformării
Conform reprezentanților ANCOM, România se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea dezinformării și a conținutului neautentic.
În special, în timpul campaniilor electorale, propagarea unor informații false prin platformele digitale a devenit o amenințare semnificativă la adresa procesului democratic.
Exemple concrete includ conturi false pe platforme precum TikTok, utilizate pentru promovarea agresivă a unor candidați prin metode false. Oficialii au explicat că, deși platformele digitale trebuie să ia măsuri pentru combaterea acestui fenomen, procesul este greoi, iar autoritățile naționale au competențe limitate în eliminarea rapidă a conținutului dăunător.
Cum se poate combate fenomenul?
- Notificarea platformelor online și solicitarea eliminării conținutului neautentic;
- Sesizarea instituțiilor relevante, precum CNA, ANPC sau Poliția Română, în funcție de natura conținutului;
- Cooperarea cu Comisia Europeană și coordonatorii serviciilor digitale din alte state membre UE.
Un mecanism de reacție rapidă pentru alegerile din 2025
Pentru viitoarele alegeri, se intenționează implementarea unui mecanism de reacție rapidă care să permită raportarea și eliminarea rapidă a conținutului ilegal și neautentic. Un exercițiu de testare a acestui sistem va fi organizat pe 27 martie 2025, cu participarea autorităților relevante, platformelor digitale și Comisiei Europene.
În plus, se discută adoptarea unei ordonanțe de urgență care să confere autorităților puteri sporite în combaterea conținutului ilegal și a manipulării digitale. Scopul acesteia este de a clarifica responsabilitățile instituțiilor și de a asigura un cadru mai eficient pentru intervenție.
Educație și conștientizare – o soluție pe termen lung
Un alt aspect subliniat în conferință a fost necesitatea educării cetățenilor pentru a recunoaște și combate dezinformarea. Oficialii au evidențiat importanța campaniilor de conștientizare, colaborarea cu jurnaliștii independenți și organizațiile neguvernamentale, precum și dezvoltarea unor programe educaționale care să îmbunătățească reziliența la manipularea informațională.
Reglementarea mediului digital în România nu s-a realizat, dar autoritățile promit să facă pași importanți în direcția consolidării mecanismelor de protecție împotriva conținutului ilegal și a dezinformării.
Cu toate acestea, succesul acestor inițiative depinde de o colaborare eficientă între instituțiile statului, platformele digitale și societatea civilă.