Uniunea partidelor conservatoare a câștigat alegerile. Social-democrații cancelarului au fost taxați cu un rezultat dezastruos pentru partid. Un votant din cinci a ales extrema dreaptă. Ce înseamnă asta pentru Germania?
Uniunea Creștin-Democrată și partenerul său bavarez Uniunea Creștin-Socială au obținut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare federale din Germania, desfășurate ieri, 23 februarie 2025, și va da viitorul cancelar. Obiectiv atins. Liderul CDU Friedrich Merz, candidatul pentru șefia guvernului federal, a putut face în noaptea alegerilor, la Berlin, marele anunț: ”Am câștigat alegerile federale din 2025”.
- Politico: Merz a câștigat alegerile din Germania. Ce înseamnă acest lucru pentru Europa
- Cine e Friedrich Merz, cel mai în vârstă candidat la funcția de cancelar din Germania
Sărbătoarea de la sediul partidului a fost însă mai degrabă o pâlpâială decât un foc de artificii. Conservatorii se așteptau la un rezultat mult mai bun: „30% plus X”, cum spuneau în campania electorală. În cele din urmă, și-au asigurat aproximativ 28% din voturi – insuficient pentru a guverna singuri. CDU/CSU sunt obligate să găsească parteneri de coaliție pentru a forma majoritatea necesară.
Privind exclusiv la cifre, Alternativa pentru Germania (AfD), clasată pe locul doi, ar putea fi o opțiune. Unul din cinci alegători germani a ales partidul populist, în a cărui structură activează și extremiști de dreapta. "Ne-am dublat! Au vrut să ne înjumătăţească, dar s-a întâmplat opusul", a declarat triumfal co-lidera AfD, Alice Weidel. Potrivit acesteia, CDU și CSU ar putea să-și îndeplinească promisiunile electorale, între care stoparea migrației ilegale, doar prin colaborarea cu AfD.
Totuși, în campania electorală, gruparea CDU/CSU a exclus categoric formarea unui guvern de coaliție cu AfD. ”Avem diferențe fundamentale de opinie, de exemplu în politica externă, în cea de securitate, în multe alte domenii, pe temele Europa, NATO și euro”, a reiterat Friedrich Merz în noaptea alegerilor. ”Puteți întinde mâna cât de mult doriți”, i-a spus lui Weidel, care la rândul ei a amenințat că, în calitate de cea mai mare forță de opoziție, AfD va face presiuni asupra guvernului: ”Îi vom supraveghea, astfel încât să facă politici bune pentru țara noastră”, a promis Weidel.
Friedrich Merz promite schimbare
Tema principală în campanie, în afară de economia slabă, a fost politica de azil. ”Puteți simți incertitudinea printre germani”, a analizat șeful CSU, Markus Söder, referindu-se la succesul AfD. Oamenii ar fi votat dreapta populistă fiindcă nu au avut suficiente garanții că CDU/CSU își va îndeplini cu adevărat promisiunile, a punctat Söder, adăugând: ”Vom face tot ce putem pentru a demara o schimbare de direcție în Germania”.
Social-democrații de centru-stânga (SPD) și Verzii ecologiști sunt potențiali parteneri de coaliție. Ambele partide, care au colaborat în precedenta guvernare, trebuie mai întâi să își prelucreze propriile pierderi electorale. SPD a fost lovit în plin și a înregistrat cel mai slab scor electoral consemnat din 1890, cu aproximativ 16% din voturi. ”Este un rezultat amar pentru Partidul Social Democrat”, a recunoscut Olaf Scholz, cancelarul care va rămâne în funcție până la preluarea noului guvern. Ministrul Apărării Boris Pistorius a vorbit despre un ”rezultat devastator, catastrofal”.
Cancelarul fără noroc
Scholz este singurul cancelar german care nu a fost reales în ultimele cinci decenii. Coaliția pe care a condus-o, formată din SPD, Verzi și democrații neoliberali FDP, a guvernat mai puțin de trei ani și s-a prăbușit la începutul lunii noiembrie 2024 în urma disputelor bugetare. Scholz a anunțat deja că nu va dori să fie ministru în cazul în care SPD va face parte dintr-un nou guvern.
Nu doar SPD a fost pedepsit de alegători acum. FDP a pierdut drastic și chiar nu a reușit să treacă pragul de cinci procente din voturile alegătorilor, necesar accederii în parlament. În condițiile în care partidul pe care l-a condus nu va fi reprezentat în următorul Bundestag, liderul FDP, Christian Lindner, și-a anunțat retragerea din politică.
Verzii și-au administrat elegant pierderile. Robert Habeck, cel care a deschis listele electorale ale ecologiștilor, a vorbit despre un ”rezultat electoral respectabil” și a subliniat că „nu am fost pedepsiți atât de aspru, dar ne-am dorit mai mult și nu am reușit asta”. Dacă CDU/CSU va avea nevoie de Verzi pentru a forma o coaliție, partidul ar fi gata să negocieze, a completat Habeck.
Partidul Stângii își asigură locul în Bundestag
Conservatorii au exclus deja o coaliţie cu post-comuniștii din partidul Stâng. După secesiunea unui grup în jurul fostei șefe a partidului, Sahra Wagenknecht, în alianța care îi poartă numele (BSW), la începutul anului 2024, sprijinul pentru Stânga a scăzut la trei procente în sondaje. Cu toate acestea, formațiunea a reușit o revenire neașteptată; cu peste 8% din voturi, a fost câștigătorul surpriză în rândul partidelor mai mici.
Oricât de complicate devin negocierile pentru formarea unei coaliții, viitorul guvern al Germaniei se confruntă cu provocări enorme. Având în vedere numeroasele probleme stringente, procesul trebuie să fie rapid, a spus Friedrich Merz, în seara victoriei sale electorale. ”Lumea nu așteaptă după noi și nici nu așteaptă discuții și negocieri lungi”.
Germania trebuie să fie rapid pregătită pentru acțiune, ”astfel încât să putem fi din nou prezenți în Europa iar lumea să perceapă că Germania este guvernată în mod fiabil”. Potrivit CDU, acest lucru ar putea fi realizat dacă acordul de coaliție va fi conceput mai degrabă ca un ”cadru”, decât să fie negociat fiecare detaliu în parte.
Gaura uriașă din buget
Candidatul la pentru funcția de cancelar al CDU Merz pledează pentru creșterea economică și solicită reduceri ale serviciilor sociale. Cea mai mare provocare pentru noul guvern va consta în identificarea resurselor pentru bugetele viitoare. Veniturile fiscale nu mai sunt suficiente pentru a plăti toate sarcinile guvernamentale. Creșterea cheltuielilor militare, refacerea infrastructurii deteriorate, transformarea ecologică a țării - toate acestea vor înghiți miliarde de euro, într-un moment în care Germania se află în mijlocul celei mai mari crize economice de la reunificarea din 1990.
Aceste alegeri federale au fost primele de la ofensiva majoră a Rusiei împotriva Ucrainei din 24 februarie 2022. De atunci, guvernul de la Berlin a alocat aproximativ 28 de miliarde de euro pentru sprijinul militar oferit țării agresate. Germania este cel de-al doilea susținător al guvernului de la Kiev, după Statele Unite ale Americii.
Lucrurile s-au schimbat de când președintele american Donald Trump și-a preluat mandatul. Noul guvern american a întors spatele Europei. Ajutorul suplimentar pentru Ucraina este în primul rând o sarcină europeană, potrivit administrației de la Washington. În plus, Europa trebuie să-și asume și o responsabilitate mai mare pentru propria capacitate de apărare.
Așteptări internaționale de la Germania
Toate aceasta înseamnă că guvernul trebuie să-și stabilească rapid prioritățile. Mai ales dacă Germania dorește să-și asume rolul de lider promis de CDU în campania electorală, ”nu cu superioritate, ci alături de Franța, de Polonia, de o Uniune Europeană puternică”, cum sublinia secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, la postul public de televiziune ARD, cu puțin timp înainte de vot.
Noul Bundestag are cel mult 30 de zile de la alegeri pentru a se reuni în noul format. Asta înseamnă până pe 25 martie. Conform Legii Fundamentale a Germaniei, mandatul cancelarului Olaf Scholz și al guvernului federal se încheie odată cu această sesiune inaugurală. Dacă până atunci nu va exista un nou guvern, cel vechi va rămâne în funcție în calitate interimară.
Autor: Sabine Kinkartz