SUA au trimis un chestionar în șase puncte aliaților europeni, pentru a afla pe ce se poate baza pentru perioada de după încheierea războiului, cu scopul de a oferi garanții de securitate Ucrainei în negocierile pe care urmează să le aibă.
Potrivit unui document consultat de Reuters, mesajul diplomatic, trimis săptămâna trecută, structurat în şase puncte şi întrebări, cere detalii despre ţările care ar putea contribui la garanţiile de securitate, care dintre acestea ar fi dispuse să trimită trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace şi ce dimensiune ar trebui să aibă o astfel de forţă condusă de europeni.
De asemenea, Statele Unite au solicitat aliaţilor europeni să precizeze de ce sprijin ar avea nevoie din partea Washingtonului pentru a participa la aranjamentele de securitate pentru Ucraina.
Preşedintele american Donald Trump a şocat săptămâna aceasta aliaţii europeni după ce l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin – a cărui armată a invadat Ucraina acum trei ani – fără a consulta statele europene sau Kievul şi a anunţat iniţierea imediată a negocierilor de pace.
Sâmbătă, mai multe publicaţii, inclusiv Reuters, au relatat că SUA au trimis un document în care solicită guvernelor europene să precizeze ce pot oferi în materie de garanţii de securitate. Însă, textul integral, obţinut de Reuters, arată că SUA cer, de asemenea, să ştie de ce sprijin ar avea nevoie statele europene pentru a putea contribui, relatează News.ro.
Această abordare va fi bine primită de multe guverne europene, care au subliniat deja că ar putea oferi garanţii de securitate doar cu sprijinul Washingtonului.
„Ce sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesar pentru a participa la aceste aranjamente de securitate? Mai exact, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA?”, este una dintre întrebări.
Doi diplomaţi europeni au declarat că încă există dezbateri asupra răspunsului capitalelor europene, dar unii cred că ar trebui oferit un răspuns colectiv.
Documentul mai cere clarificări despre care ţări europene sau din afara Europei ar putea sau ar dori să participe la aceste aranjamente şi dacă statele respective ar fi dispuse să trimită trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace.
„Dacă forţele militare ale unei ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, ce dimensiune ar considera guvernul dumneavoastră a fi necesară pentru o astfel de forţă condusă de europeni? Cum şi unde ar fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp?”, se precizează în document.
De asemenea, ţările sunt întrebate ce acţiuni ar trebui să fie pregătite să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia ar ataca aceste forţe.
„Ce capabilităţi suplimentare, echipamente şi opţiuni de întreţinere este guvernul dumneavoastră pregătit să furnizeze Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei?”, se mai arată în chestionar.
În plus, documentul cere guvernelor să precizeze ce măsuri sunt dispuse să adopte pentru a intensifica sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin aplicarea mai strictă a celor existente.
Situația s-a precipitat în weekend
Evoluții rapide și neașteptate au avut loc în acest weekend în legătură cu negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
La Conferința de Securitate de la Munchen, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a anunțat că SUA nu iau în calcul ca aliații europeni să se afle la masa negocierilor, dar a dat asigurări că interesele acestora vor fi luate în calcul în stabilirea acordului final.
„Nu vrem să intrăm într-o dezbatere amplă cu un grup prea mare”, a spus Kellogg.
De asemenea, el a spus că un plan de pace între Rusia și Ucraina ar putea fi finalizat în câteva zile sau săptămâni, în funcție de „timpul lui Trump”, făcând referire la stilul decizional rapid al preşedintelui SUA.
În paralel, Donald Trump încearcă să preia controlul a 50% din mineralele rare din Ucraina, dar sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski a blocat acordul pentru minerale rare cu SUA și l-a invitat pe Kellogg pe front.
Motivul pentru care Zelenski a cerut miniștrilor săi să nu semneze acordul cu SUA pentru mineralele rare este că la acest moment, acesta nu asigură protecția necesară și o garanție de securitate pentru Ucraina.
Sâmbătă, la finalul unei zile extrem de tensionate, s-a aflat că oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump se vor deplasa în Arabia Saudită pentru a începe discuţii de pace cu negociatorii ruşi şi ucraineni.
Mai exact, consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz se va alătura secretarului de stat Marco Rubio şi lui Steve Witkoff, emisarul preşedintelui pentru Orientul Mijlociu, în zilele următoare pentru a începe discuţiile privind încheierea războiului.
Nu există planuri ca reprezentanţi ai altor puteri europene majore să participe la discuţii. Întâlnirea ar putea marca un moment important în încercarea lui Trump de a obţine un proces de pace şi ar marca, de asemenea, prima întâlnire importantă a reprezentanţilor ruşi şi ucraineni de la începutul războiului în 2022.
În replică la toate aceste evoluții, președintele francez Emmanuel Macron a convocat unii lideri europeni la o reuniune luni la Paris.
Şase diplomaţi europeni au confirmat că invitaţiile au fost trimise cel puţin către Marea Britanie, Germania, Polonia, Italia, Danemarca - care va reprezenta ţările baltice şi scandinave -, conducerea Uniunii Europene şi secretarul general al NATO.
Cancelarul german Olaf Scholz va participa la summit, au declarat surse guvernamentale de la Berlin, la fel şi premierul polonez Donald Tusk, a precizat un membru al Senatului polonez
În cadrul reuniunii, se vor discuta eforturile SUA de a exclude liderii europeni de la negocierile de pace, poziţia pe care Europa ar trebui să o adopte cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la NATO şi modul în care Ucrainei i se pot oferi garanţii de securitate, fie prin intermediul NATO, fie prin intermediul unei forţe europene.
Rapiditatea cu care Macron a încercat să unească liderii europeni în spatele unui răspuns comun arată amploarea anxietăţii din Europa cu privire la eforturile SUA de a controla procesul şi de a exclude guvernele europene de la orice negocieri detaliate între SUA şi Rusia, notează The Guardian.
Perspectiva implicării lui Starmer evidenţiază, de asemenea, modul în care prim-ministrul britanic este atras într-un răspuns european, în ciuda faptului că Regatul Unit a părăsit UE.