Poate fi această săptămână începutul sfârșitului războiului din Ucraina? Înaintea Conferinței de Securitate de la München se vorbește despre o pace mediată de președintele american Donald Trump.
O dată pe an, personalități influente din politică, diplomație sau apărare se întâlnesc în capitala Bavariei pentru a-și comunica, într-un cadru neangajant, fără presiunea negocierilor și a tranzacțiilor ultimative, intențiile entităților pe care le reprezintă.
Christoph Heusgen, președintele organizației care pregătește și găzduiește Conferința de Securitate de la München, i-a mărturisit reporterului DW Richard Walker, editor șef al departamentului de afaceri internaționale, că își pune speranțe în privința unor perspective pentru încheierea războiului din Ucraina, pe care Rusia l-a pornit în 2022, la puține zile după reuniunea din acel an.
”Trump face lucrurile în afara tiparelor clasice. Iar impresia mea este că și Kremlinul este oarecum nervos în fața a ceea ce s-ar putea întâmpla”, astfel că, susține Heusgen, este o oportunitate de neratat pentru a pune capăt suferințelor atâtor oameni afectați de război.
Sigur că este complicat pentru oricine să anticipeze modul în care președintele american își elaborează strategiile, iar instrumentele la care recurge sunt imprevizibile, însă diplomatul german, fost ambasador al Berlinului la Națiunile Unite, este convins că ambiția îl va determina pe Trump să identifice soluții bazate pe influența de care dispune.
”Trebuie să facă presiuni asupra Rusiei. Există deja sancțiuni și posibilitatea de a le crește. În același timp pune presiuni pe europeni, cărora le cere să se implice mai mult în privința garanțiilor de securitate. Și sunt presiuni asupra lui Zelenski, a părții ucrainene, pentru a afla ce poate fi parte a unei înțelegeri din perspectiva lor. Aceste elemente diferite se vor regăsi la München și sper că vom vedea progrese”.
Trump dorește ”împărțirea corectă a poverii” în NATO
Pretențiile rusești sunt bine știute - nu vor ca Ucraina să adere la NATO, în schimb își doresc să păstreze vaste teritorii ucrainene. Cum poate fi Kievul convins să accepte așa ceva? ”Poate printr-o cedare temporară a suveranității unor teritorii în așteptarea a ceea ce va mai urma”, spune Heusgen, în interviul oferit DW.
Și în privința aderării la NATO soluția ar putea fi o renunțare pentru un anume interval de timp - mai ales că acceptarea Ucrainei este încă un subiect de discuții inclusiv în interiorul Alianței Nord-Atlantice.
”Problema fundamentală o reprezintă garanțiile de securitate (...) cine le va garanta ucrainenilor că rușii nu îi vor invada din nou, cum au mai făcut-o. Iar întrebarea asta președintele Trump ne-o va pune nouă, europenilor”, punctează diplomatul german, care a participat în trecut la negocierea acordurilor de la Minsk.
Aceasta nu înseamnă că președintele Trump ar dori să abandoneze proiectul strategic transatlantic. ”Nu cred că este un NATO-sceptic. Chiar crede în NATO. Ceea ce își dorește în mod clar este o asumare sporită a responsabilităților din partea europenilor. Mi se pare corect ca un președinte american, oricare ar fi el, să solicite împărțirea corectă a poverii”.
Fără europeni nu există garanții de securitate pentru Ucraina
Pentru europeni este important ”să trateze cu seriozitate amenințarea rusească - și, de aceea, actualul guvern german și-a asumat trimiterea unei brigăzi în Lituania, pentru a preveni acolo o agresiune din partea Rusiei.
În privința Ucrainei trebuie să existe o participare europeană, oricare va fi arhitectura de securitate prevăzută. Trebuie dezbătută natura acestei participări, cum va fi organizată, dacă va fi parte a unei misiuni ONU, OSCE, UE, NATO sau orice altă variantă”.
Fără prezența europenilor, Ucraina nu va putea beneficia de garanții de securitate, a mai subliniat Heusgen, în interviul oferit DW la Berlin, unde au deja loc câteva dintre discuțiile premergătoare evenimentului ce va începe vineri, 14 februarie, la hotelul Bayerischer Hof din München.
Criza umanitară din Sudan, unde există zece milioane de refugiați, evoluțiile din RD Congo și Haiti sunt alte câteva teme de pe agenda celor trei zile ale celei de-a 61-a ediții a Conferinței de Securitate de la München.
Raportul premergător MSR 2025, prezentat deja luni, 10 februarie, abordează ipoteza unei lumi în care puterea se transferă către un număr mai mare de actori influenți și analizează riscurile acestei dezvoltări polarizante pentru pace, prosperitate și gestionarea colectivă a amenințărilor globale.
Fondată în 1963 și devenită unul dintre cele mai importante forumuri internaționale pe teme de securitate și politică externă, conferința are loc anual în capitala Bavariei și reunește lideri politici, oficiali guvernamentali, experți în securitate, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, militari și oameni de afaceri, pentru a discuta provocările globale legate de securitate, apărare și geopolitică.
Nu de puține ori, evenimentul a fost punctul de lansare a unor anunțuri politice și inițiative diplomatice importante.
Lista participanților va fi cunoscută cu scurt timp înaintea deschiderii conferinței.
Richard Walker