Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că ar fi ideal pentru coaliţia de guvernare şi pentru candidatul comun la prezidenţiale, Crin Antonescu, dacă preşedintele Klaus Iohannis ar demisiona. Altfel, va fi o stare permanentă de tensiune în societate până la alegerile prezidenţiale din luna mai. El a vorbit și despre numele care au mai fost luate în calcul pentru a fi candidatul coaliției la prezidențiale.
Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, de ce nimeni din coaliţia de guvernare nu are curaj să-i spună preşedintelui Klaus Iohannis să demisioneze.
„Eu am spus public de câteva ori, nu e vorba de a avea sau a nu avea curaj. De câte ori am fost întrebat, am spus că ar fi fost corect, ar fi fost ideal, ar fi fost bine să se retragă după ce preşedintele Senatului a fost ales.
Cu Klaus Iohannis nu m-am întâlnit în acest an, ultima dată ne-am întâlnit la consultări, încă nu era ales Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al Senatului, dar şi în acea perioadă eu spuneam că asta ar fi varianta bună, corectă, şi în continuare susţin acest lucru. Dar faţă-n faţă noi nu ne-am văzut, nu ne-am întâlnit, nu aveam cum să-i spun fiindcă nu am avut ocazia.
Dacă ne-am întâlni să discutăm, asta aş spune în continuare: fără nicio supărare, asta ar fi variantă bună, corectă în acest moment (demisia - n.r.). Ne-ar ajuta pe toţi”, a spus Hunor.
Liderul UDMR a mai fost întrebat cât de mult îl încurcă Klaus Iohannis pe Crin Antonescu, candidatul la prezidenţiale susţinut de coaliţia de guvernare.
„Permanent va fi această tensiune până la alegeri. Oamenii înţeleg greu de ce au fost anulate alegerile, fiindcă au fost puţine explicaţii.
Oamenii spun: „Iohannis a rămas după alegeri acolo”. Nu era obligatoriu. CCR a zis, pe acel alineat 2 din Constituţie, că preşedintele îşi termină mandatul în momentul în care depune jurământul noul preşedinte. Da, dar asta nu înseamnă că tu trebuie să stai până atunci.
CCR a dat această decizie, dar asta nu înseamnă că nu există şi altă soluţie. O soluţie politică corectă, constituţională, nu ai fi creat nicio instabilitate, nicio problemă pentru instituţiile statului, pentru că preşedintele Senatului, ocupând interimar această funcţie poate să conducă statul român 90 de zile exact aşa cum conduce preşedintele României, cu două-trei chestiuni mai puţine”, a spus Hunor.
Partidele de opoziţie, în primă fază AUR, SOS România şi POT, ulterior şi USR, au strâns semnăturile necesare pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, însă majoritatea parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale au blocat demersul pentru a treia oară în decurs de o săptămână.
În cazul - puţin probabil - în care propunerea de suspendare va ajunge pe ordinea de zi a plenului, e nevoie de o majoritate parlamentară ca demersul să fie adoptat.
Dacă se va forma o majoritate de conjunctură pentru suspendarea preşedintelui, Guvernul trebuie să organizeze un referendum pentru demiterea lui Klaus Iohannis.
Însă toată procedura ar dura mai bine de trei luni, timp în care România va organiza oricum alegeri prezidenţiale. Primul tur de scrutin este programat pe data de 4 mai, iar finala prezidenţială va avea aloc pe 18 mai. Ulterior, preşedintele Iohannis va părăsi Palatul Cotroceni.
Ce nume au mai fost luate în calcul, pe lângă Crin Antonescu
Kelemen Hunor a dezvăluit și numele altor personalităţi ale vieţii publice care au fost discutate în coaliţie drept posibil prezidenţiabil.
„Eu am avut mai multe propuneri. Eram îngrijorat în acel moment, când noi formam coaliţia, să nu facem greşelile coaliţiei lor de anul trecut, când au avut mai mulţi candidaţi.
Pur şi simplu, era pentru mine foarte clar că dacă intrăm într-o astfel de coaliţie, trebuie să avem un singur candidat, trebuie să avem alegeri cât mai repede şi trebuie un candidat care poate să fie credibil într-o zonă destul de largă, fiindcă nu eşti candidatul unui partid, până la urmă, nici măcar nu eşti candidatul unei coaliţii.
Susţinut de o coaliţie, trebuie să aduni voturile din foarte multe segmente sociale şi de aceea eu căutam şi din zona academică, şi din zona politică cât de cât.
Eu am lansat câteva nume, am vorbit cu fiecare înainte, că nu-mi permit să arunc numele unuia sau altuia, mai puţin cu Daniel David. Cu Daniel n-am vorbit înainte, dar ştiam cât de cât despre ce vorbim şi sigur după aceea am mai vorbit”, a afirmat Kelemen Hunor în emisiunea Insider Politic.
El a dezvăluit că printre personalităţile ale căror nume au fost vehiculate drept posibil prezidenţiabil se numără Theodor Paleologu, Daniel Funeriu, Nicuşor Dan, dar după ce s-au discutat în coaliţie toate aceste variante, un consens cât de cât s-a conturat în jurul domnului Antonescu”.
„Şi aşa am ajuns să avem un candidat comun în momentul în care noi am format coaliţia şi să trecem şi numele candidatului, ceea ce a fost solicitat de Marcel Ciolacu.
Nu de Antonescu, nu de altcineva. Marcel Ciolacu a vrut să trecem şi numele candidatului ca să nu avem surprize mai târziu. Din punctul meu de vedere, da, este o alegere corectă şi abordarea mea în continuare este că Antonescu poate şi trebuie să intre în turul doi şi poate câştiga turul doi”, mai spune Kelemen.
Liderul UDMR mai spune că a avut multe conflicte cu Crin Antonescu pe vremea când acesta făcea parte din USL şi UDMR forma guvernul alături de PDL.
„Dar niciodată nu m-a minţit Antonescu. Niciodată nu a fost extremist. Niciodată nu a fost iraţional. E un patriot, dar niciodată nu exagerează”, a adăugat Kelemen.