Partidele de coaliţie vor să împingă data alegerilor cât mai mult încât, cu ajutorul lui Klaus Iohannis, să poată controla pe mai departe Curtea Constituţională și, cel puțin parțial, Justiția.
Coaliția aflată la guvernare a decis că alegerile prezidențiale vor avea loc în mai, că urmează măsurarea în sondaje a candidatului comun Crin Antonescu, despre care unii ar fi spus la ședința comună a liderilor PSD-PNL-UDMR că doar deocamdată este el alesul.
Împingerea scrutinului pentru Cotroceni până aproape de începutul verii înseamnă menținerea lui Klaus Iohannis în funcție încă jumătate de an, după ce în mod teoretic și-a încheiat mandatul.
Un președinte cu o credibilitate scăzută, care nu mai are legitimitate și care nu mai e luat în seamă nici pe arena internațională, dar care își păstrează fotoliul de la Cotroceni e un cadou oferit radicalilor.
Ecuația ar putea fi simplificată prin demisia lui Iohannis și preluarea interimatului de președintele Senatului, Ilie Bolojan, dar nici aceasta nu e o soluție optimă.
Partidele din arcul guvernamental puteau să dea o hotărâre pentru data alegerilor la finele anului trecut când au adoptat Ordonanța Austerității (OUG 156/2024), în așa fel încât să poată fi făcut primul tur în martie și al doilea în aprilie.
Potrivit legii, pentru alegerea președintelui României (370/2004) Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votului.
De ce ar vrea actuala coaliție să împingă scrutinul prezidențial cât mai mult? Pentru că trei judecători de la Curtea Constituțională își încheie mandatele la începutul lunii iunie (președintele Curții, Marian Enache, și judecătorii Livia Stanciu şi Attila Varga).
Locurile rămase libere vor fi ocupate de un judecător numit de președinte, unul de Camera Deputaților și al treilea de Senat.
Cu Iohannis în fruntea statului, actuala coaliție PSD-PNL-UDMR ar putea să păstreze la Curtea Constituțională o majoritate favorabilă.
Dacă la Cotroceni vine însă un președinte din partea USR sau din zona radicalilor, atunci e posibil să se modifice nu doar arhitectura Curții, ci și cea a Parlamentului, unde azi PSD+PNL+UDMR au o susținere la limită.
Mai sunt și alte funcții importante unde urmează numiri, de pildă șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde se încălzește pe margine judecătoarea Lia Savonea.
Considerată lidera grupării antireformiste din Consiliul Suprem al Magistraturii, care a justificat modificările PSD la Legile Justiției pe vremea lui Liviu Dragnea și care a reușit să impună la Secția Specială a Parchetului General procurorii care i-au hărțuit pe magistrații incomozi, Lia Savonea are suficiente calități pentru a fi omul potrivit la locul potrivit. PSD, PNL, UDMR și chiar actualul președinte au nevoie de oameni ca ea, loiali și lipsiți de scrupule.
Nu e clar dacă actuala coaliție reușește să împingă alegerile prezidențiale în așa fel încât să-și atingă obiectivele și să poată controla prin pioni verificați instituțiile juridice cele mai importante.
Calculele strategilor din coaliție mizează însă pe data prezidențialelor ca pe un punct de inflexiune care le poate garanta că, indiferent cine câștigă președinția țării, PSD-PNL-UDMR vor avea pârghiile adevăratei puteri.
Sabina Fati