După calcule și estimări făcute de organizații neguvernamentale, campania de interferență și perturbare a alegerilor din Moldova și România a costat peste 200 de milioane de euro.
A fost estimată la 69 de milioane de euro o singură operațiune de propagandă care viza România și Bulgaria. Nu s-au luat în calcul banii investiți în grupările extremiste, în televiziuni și cei plătiți pentru materiale publicitare – afișe, flyere, cărți.
Conform datelor prezentate de autoritățile de la Chișinău, în Moldova au intrat peste 100 de milioane de euro, bani din Rusia, pe diverse canale, cu scopul de a deturna referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană și înfrângerea în alegeri a președintei Maia Sandu.
O astfel de sumă nu poate fi strânsă decât de o entitate statală, cum arată și raportul SIS Moldova, prezentat în parlamentul de la Chișinău.
Oricât de mari ar fi interesele de grup sau ale unor persoane particulare, e greu de presupus că au capacitatea logistică de a strânge, distribui și administra sume atât de mari.
Pentru comparație, miliardarul Elon Musk, cel mai bogat om, a investit 250 de milioane de dolari în campania lui Donald Trump din SUA. E vorba de cea mai scumpă competiție electorală din lume, cea mai mare economie și cea mai puternică democrație.
Cum a fost posibil?
Acum, la o săptămână de când CCR a anulat alegerile prezidențiale, aruncând România în cea mai mare criză politică de după aderarea la Uniunea Europeană, e clar faptul că și agențiile de informații și liderii politici - în principal, președintele și primul-ministru - au fost luați prin surprindere de atacul fulgerător prin care agenți ai Rusiei împreună cu asociații lor din România urmăreau să-l instaleze pe Călin Georgescu, un candidat fabricat de Kremlin, în poziția de șef al statului.
Pentru că o parte a opiniei publice se întreabă cum a fost posibil? Răspunsul constă în faptul că ne aflăm în fața unui proces de erodare a democrației din România și nu numai, care a început intens în urmă cu 10 ani, imediat după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Atunci, oamenii Kremlinului au început să construiască cu migală o rețea extinsă de site-uri, conturi pe platformele sociale, grupuri de discuții online și offline, să formeze lideri, partide politice și asociații de tot felul, peste tot în lume.
Pentru a distruge încrederea în democrație, libertatea individuală și drepturi fundamentale ale omului era nevoie de o metodă prin care să se ajungă la cât mai multe persoane. S-a ales „metoda nostalgiei”, adică o referire permanentă la perfecțiunea vremurilor trecute, comparate cu duritatea celor prezente, folosindu-se un mecanism psihologic banal și comun tuturor oamenilor - idealizarea amintirilor.
Din această metodă s-au dezvoltat, ulterior, naționalismul, conspiraționismul istoric - dacopatia, glorificarea ceaușismului, a comunismul și fundamentalism religios.
Mesajul a fost fragmentat și distribuit în milioane de grupuri, pagini și postări pe rețelele sociale, constant, zi după zi. Au fost create nenumărate enunțuri despre cât de bine era înainte, cât de frumoasă era țara, în funcție de teritoriul țintit, cât de buni erau oamenii, totul pus în contrast cu dificultatea din prezent.
Milioane și milioane de oameni au căzut în capcana acestor enunțuri, seduși de ele datorită ușurinței tehnologice prin care le accesau.
De curând, campania s-a intensificat, fiind folosite aplicațiile de inteligență artificială pentru realizarea de conținut - text, fotografii, clipuri video.
Propagandă pe steroizi tehnologici
Guvernele, partidele tradiționale, presa independentă, organizațiile neguvernamentale, deși au văzut pericolul nu au reușit să facă mare lucru în fața acestui ocean de propagandă și fake news care a invadat întregul spațiu comunicațional.
Mai mult, unii lideri politici au văzut în această tendință de alterare a discursului public ca o oportunitate și și-au schimbat mesajul, făcându-l mai populist, exagerat și, de multe ori, mincinos.
Regimul politic al lui Vladimir Putin a pornit un atac la adresa democrațiilor occidentale, folosind abilitățile de propagandă din timpul Războiului Rece, adaptate la noile tehnologii.
Și, într-o bună măsură, dacă ne uităm astăzi în jur, se poate spune că atacul a reușit. Și nu e vorba doar de România, dar și de multe alte țări în care extremismul, naționalismul și populismul au luat o amploare fără precedent, schimbând din temelii peisajul politic.
Când pământul plat a devenit religie
De cel puțin zece ani, la multe nivele din țările democratice s-a vorbit despre războiul hibrid purtat de Rusia. Cu toate programele, studiile, instituțiile europene și naționale nou create pentru a face față acestui atac, lupta a fost una asimetrică - un guvern național era prins între două forțe imposibil de controlat - una era propaganda Rusiei, iar a doua era reprezentată de influența globală a rețelelelor sociale.
Mulți lideri politici nu au luat atitudine pentru că pur și simplu, fenomenele erau atât de noi încât nu și le puteau reprezenta. În discuție apăruseră noțiuni abstracte, inamici nevăzuți și mesaje iraționale promovate pe telefoane mobile, cum ar fi „pământul e plat”, „omul n-a ajuns pe lună”, „energiile vindecătoare din apă” și multe altele.
Cum să iei în serios o absurditate, cum să reacționezi și cum s-o interzici? Acest blocaj a făcut ca, în curând, sute de milioane de oameni din întreaga lume să fie subjugați de astfel de mesaje și să acționeze în consecință.
În termeni de câțiva ani, prostia, minciuna și violența au fost validate. Enunțuri, îndemnuri și teorii iraționale au fost aprobate de segmente de utilizatori pe rețelele sociale, au găsit susținători, propagându-le instantaneu către tot mai mulți oameni.
Nu a mai existat niciun filtru, nicio perioadă de timp tampon pentru discuții, argumente și demonstrații care să demonteze și să marginalizeze minciunile.
Un prieten bolnav
Urcarea explozivă a lui Călin Georgescu, un candidat care în două săptămâni a urcat de la o susținere publică de 4-6 procente, la 22%, s-a făcut simplu - prin unirea acestor grupuri de oameni dezorientați, nemulțumiți și subjugați de propagandă și fake news, oferindu-le în același timp o față - personalizarea prostiei, cum s-ar mai putea spune.
Printr-o puternică acțiune de promovare pe TikTok, rețeaua socială cu mulți adepți și cu un algoritm care permite țintirea concentrată a publicului, Călin Georgescu a devenit zeul suprem al tuturor inepțiilor din mediul online.
Acesta e și motivul pentru care candidatul Kremlinului și-a dat cu părerea despre tot și toate - de la cânepă la cal, de la apă la Gaza care vine de la Gaz. Strategia a fost să devină un element unificator care validează credințele și frustrările unui public comod, neinformat și marginalizat de elitele politice și culturale.
Noutatea care a provocat surpriza autorităților nu a fost existența unei mase critice de oameni, ușor de manipulat, ci rapiditatea cu care o poți transforma într-o forță politică distructivă.
Din păcate, România n-a avut nicio linie de apărare în fața acestui atac. Cu un blocaj instituțional total, provocat de competiția politică, de corupție și mediocritatea liderilor de partid, contextul a fost ușor de speculat, deturnat și manipulat, folosindu-se un public profund nemulțumit de performanța politică din ultimii ani.
E greu de spus cum va ieși România din această criză și cât de mari vor fi pierderile, dar în acest moment, țara noastră nu mai are credibilitatea internațională, fiind văzută de parteneri ca un prieten grav bolnav, care trebuie ajutat. Asta, în timp ce maladia avansează.